Chiar şi dictatorii au fricile lor. Nicolae Ceauşescu, de pildă, nu a călcat într-unul dintre cele mai selecte localuri din Bucureşti pentru că Securitatea îi spusese că este o locaţie nesigură.
Este vorba de Casa Capşa, cofetărie care a împlinit 131 de ani, cea mai veche fondată în Bucureşti de fraţii Capşa. Nicu Ceauşescu, fiul preşedintelui de atunci era client ocazional, însă Nicolae Ceauşescu care n-a ajuns niciodată aici, pentru că Securitatea a catalogat zona drept nesigură.
"Casa Capsa" a reprezentat cea mai buna cofetarie din Europa. Inainte, dulciurile erau din Orient: sarailii, cataifuri, baclavale, serbeturi. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea au aparut limonada, prajiturile fine, bomboanele si ciocolata, adesea importate de la Paris. "CASA CAPSA" a devenit faimoasa in toata Europa pentru ciocolata sa fina. In prezent, toate prajiturile sunt facute din ingrediente naturale, cu un gust special, conform cu retetele originare.
Fotografie inedită a Marthei Bibescu, expusă la Ploieşti. Datează din 1940 sau 1941, de la o întâlnire a prinţesei cu ziarişti străini la Capşa.
Hotelul Capsa a fost inaugurat in anul 1886, primul sau director, Bourdell, functionand anterior ca manager al hotelului parizian "Cafe Anglais".
In 1908, revista britanica "John Bull" descria Capsa drept unul dintre cele mai bune hoteluri din Europa, putand fi comparat cu Hotelul "Douglas" din Madrid, "Cappelo Nero" din Venetia, "Giappone" din Verona si "Hungaria" de la Budapesta.
Multa vreme a fost considerat singura locuinta de catre artisti, diplomati si politicieni, familiile aristocrate straine pe perioada vizitarii Romaniei. Aici ei au gasit acea ambianta aristocrata occidentala.
Grigore Capsa – este unul dintre cei 12 frati ai unei familii de machedoni. Familia Capsa a fost activa la Bucuresti de multe generatii, facand cojoace si negot cu blanuri. La 14 ani, Vasile a intrat ucenic la cel mai renumit cofetar, Constantin Lefteriu. Dupa 10 ani, in 1852, deja cumpara o cofetarie peste drum de biserica Zlatari. Fratele sau mai mare, Anton, care lucra la Departamentul Visteriei, intra in afacere si, impreuna, deschid cofetaria " La doi frati". Cofetaria s-a mutat, la 1856, intr-un local mai mare, tot pe Podul Mogosoaiei. Inainte de a merge la Viena, Paris si "Lipsca", sa aduca noutati in domeniu. El i-a initiat, de asemenea, in aceasta afacere, pe fratii sai Constantin si Grigore.
Grigore face un an de practica la Paris, unde ajunge sa-si prezinte produsele imparatesei Eugenia. Curand, pravalia bucuresteana, care deja concura cele mai rafinate localuri europene, se muta in fosta Casa Slatineanu, tot pe Calea victoriei, colt cu Str. Edgar Quinet, unde se gaseste si azi. In 1873, cofetaria este medaliata la Viena si organizeaza primul dineu de gala dat de Carol I la Palatul Domnesc. Nu mai e bal, receptie sau serata in lumea buna fara delicatesele Capsa. La Expozitiile Universale de la Paris, din 1889 si 1900, cofeturile bucurestenilor primesc medalia de aur. Hotelul si Restaurantul au fost deschise in 1881: pentru prima data un hotel oferea deopotriva sevicii de cazare si restauratie. Modelul avea sa fie adoptat apoi pe Coasta de Azur.
Dupa spectacolele de la Teatrul National, luxosul local se umplea de musterii, iar finele razboiului i-a adus aici si pe artisti. Unii au atacat frivolitatea scriitorilor bucuresteni dar poetul Tudor Arghezi le-a raspuns: " daca esti prost la Capsa, este imposibil.,.. sa fii inteligent altundeva". Familia Bratianu, care a dat politicieni liberali, inchiriase un separeu pentru 30 de ani, in timp ce taranistii lui Maniu se adunau sub acelasi acoperis. Aceasta a adus Capsei porecla de " Parlamentul Bicameral", caci adese agazduia facerea si desfacerea guvernelor.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu