Carmaci nenorociti. Vlahuta a spus, sa nu mai fiti!




  Imagine în linie
  CÂRMACII      

 Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!                                            
 A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi fără milă  l-au străpuns
 Şi-n bucăţi împart, infamii carnea ta, avutul  tău!
 Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,

  Ăşti nemernici fără suflet,fără nici un căpătâi,
  Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi.
  Şi călări pe tine, ţară, se cred zei  aceste bestii,
  Cum se cred ades copiii împăraţi călări  pe trestii.

  Ei sunt mari şi tari, şi nu au nici ruşine,  nici sfială
  Că-ntr-o zi, poate, urmaşii le vor cere socoteală
  De-a lor fapte. Ce le pasă?Lopătari, la cârma ţării
  Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, şi pe valurile mării!

   Şi când cugeţi c-aceşti trântori, astă haită de samsari
   Prin tertipuri şi prin intrigi au ajuns puternici, mari,
   Şi când vezi pe-a vieţii scară unde-au fost  şi unde sunt,
   Când îi vezi cu ce mândrie,cu ce ochi semeţi şi crunt

    Privesc azi din înălţime spre norodul tăvălit
    În mizeriile-n care ei,călăii, l-au trântit,
    Când te uiţi cum se răsfaţă, cum îşi  fac de cap mişeii,
    Vai, începi să crezi că-nceruri adormit-au de mult zeii!

    Ş-apoi, după ce-au dat palme, şi-au scuipat în faţa ţării,
    După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării,
    După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei,
    Au curajul aceşti oameni de nimic, aceşti mişei

    Au curaju-n faţa lumii ca să strige-n gura mare:
    Ne vrea ţara! Îi vrea ţara?Auziţi neruşinare!
    Vai, de-ar fi pe voia ţării, ştiţi voi  unde v-aţi trezi!
     Într-o ocnă, da! Acolo oasele v-ar putrezi!

     Cum să mai vedem în ţară cinste, muncă, propăşire,
     Când spoiala azi e totul, când vezi că prin linguşire
     Şi făţărnicii, netoţii, au ajuns  aşa departe!
     Cum să-ţi mai trudeşti viaţa ca să-nveţi puţină carte
     Când te uiţi că-n astă ţară,  dată pradă celor răi,
      Înţelepţii sunt victime,ticăloşii sunt  călăi!    
     
Alexandru Vlahuță,
            Târgoviște, 1881, iunie
   
 
 
 
 
Ma minunez: o poezie scrisa in 1881
descrie cu o precizie naucitoare guvernantii Romaniei de dupa 1989...
      Ce realitate trista !!!!!
Vai,!!!!... vai,!!!!....vai,!!!!....
 
 
 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cele mai sexi romance din anii 60-70-80

RUGACIUNE PUTERNICA DE LA MUNTELE ATHOS

Avea bunica… Avea bunicu’…