Prof. Vicu Merlan rastoarna toate teoriile academice despre istoria noastra si implicit despre istoria lumii

Fwd: Prof. Vicu Merlan rastoarna toate teoriile academice despre istoria noastra si implicit despre istoria lumii

Descoperire miraculoasă facută la Iași de un student și ignorată de autorități, rastoarnă toate teoriile academice despre istoria noastră

Pe zi ce trece tot mai multe descoperiri făcute pe teritoriul Romaniei confirma vechimea poporului geto-dac, arătând in același timp ca, istoria lumii incepe in interiorul Muntilor Carpati si nu in Sumer, asa cum istoricii ne-au mintit. Veti intelege de ce astfel de descoperiri deosebit de importante pentru istoria Romaniei sunt ignorate complet de catre „istorici".

Un tânăr studios si pasionat de mister a facut o descoperire care avea sa-i schimbe viata. Si asta nu este tot. Ceea ce a descoperit Vicu Merlan răstoarnă toate teoriile academice despre istoria noastră si implicit despre istoria lumii, scrie bzi.ro.

Un articol publicat pe pagina Buna Ziua Iasi, la data de 25 februarie 2008, cu titlul „Trei guverne au ingropat tezaurul de la Iasi", prezenta pe larg din ce este alcătuit acest tezaur fabulos:

„Un tezaur vechi de 7.000 ani, descoperit in satul ieșean Isaiia, a fost sistematic ignorat, timp de aproape 10 ani, de trei Guverne care s-au perindat la conducerea tarii. In tot acest timp, Ministerul Culturii si Cultelor nu a alocat nici un fel de fonduri pentru continuarea lucrarilor arheologice in acest sit. Doar printr-o donatie privata a dr. Romeo Dumitrescu s-a reusit continuarea sapaturilor sistematice in sit, începute in 1996, si descoperirea tezaurului, doi ani mai tarziu.

Ignorat de autoritatile romane, tezaurul prezinta mare interes pentru straini, astfel incat statuetele descoperite vor fi expuse la o expozitie in Elvetia dupa care, din toamna, vor putea fi admirate de europeni la Bruxelles. Insa, din lipsa banilor, cu greu se mai poate continua activitatea in sit. Doar "Soborul zeitelor" descoperit la Poduri, din Bacau, si statuetele de la Sabatinovka, din Ucraina, pot rivaliza cu frumusețea obiectelor de cult de la Isaiia .

"Este o descoperire rara care atesta o religie unitara la nivelul populatiilor eneolitice ce erau raspandite sub paralela de 40 de grade, legate de cultul fertilitatii", a aratat prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu. O intoarcere in timp, cu aproape 5.000 de ani inainte de Hristos, in spatiile peste care aveau sa prinda viata iesenii, pare a fi aproape imposibila si pentru imaginatie.

Tezaurul de la Isaiia, din comuna ieseana Raducaneni, format din 21 de statuete feminine, 21 de obiecte de cult stilizate ca falusuri, la fiecare fiind adaugat un cap mobil, 13 scaunele si 42 de margele, toate descoperite in acelasi vas, suscita si acum interesul cercetatorilor Tezaurul de la Isaiia, vechi de 7.000 de ani, descoperit in urma cu 10 ani, este sistematic ignorat de catre Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), care nu a alocat nici un fel de fonduri pentru continuarea lucrarilor arheologice in acest sit.

Putini știu ca judetul Iasi se poate mandri ca detine in patrimoniu artefacte ale culturii eneolitice, vechi de aproape 7.000 de ani, care nu sunt intalnite, sub aceasta forma, decat la Poduri, Bacau si in Ucraina. Totodata, MCC, prin ministrul Adrian Iorgulescu, nu a prevazut nici un fel de investitii pentru amenajarea sitului a carui valoare este comparabila doar cu cele din Bacau, unde a fost descoperit "Soborul zeitelor" si cu statuetele de la Sabatinovka, din Ucraina. "Este o descoperire rara care atesta o religie unitara la nivelul populatiilor eneolitice ce erau raspandite sub paralela de 40 de grade, legate de cultul fertilitatii", a aratat prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu.

Cu toate acestea, lucrarile pe situl arheologic merg greu, din lipsa unor finantari constante. Mai mult, descoperirile de la Isaiia nu s-au rezumat la aflarea acestui tezaur ce dovedeste popularea acestui tinuturi inca de acum 7.000 de ani. Au fost descoperite in acest ansamblu si alte vestigii alte trecutului, situl fiind baza unui material extrem de pretios pentru intelegerea eneoliticului si, in fond, a civilizatiilor ce au urmat. In aceasta vara, tezaurul de la Isaiia va reprezenta Romania la o expozitie in Elvetia dupa care, din toamna, va putea fi admirat de europeni la Bruxelles.

Descoperirea

Arheologii cu adevarat indragostiti de ceea ce fac isi doresc toata viata sa descopere ceva care sa schimbe datele istorice sau sa le imbunatateasca radical. Acest lucru s-a petrecut, pe neasteptate, intr-un laborator al departamentului de arheologie al Facultatii de istorie din cadrul Universitatii Al. I. Cuza Iasi, in urma cu cativa ani.

De atunci, descoperirea Panteonului zeitelor fertilitatii constituie o parte esentiala a patrimoniului arheologic descoperit pe meleaguri iesene. Cei prezenti la actiunea de cercetare a artefactelor aduse de pe situl de la Isaiia au privit cu stupoare cum, ca dintr-o cutie a Pandorei, ieseau pe rand, dintr-un vas de lut, una dupa alta mai multe statuete din lut ars la rosu.

Tezaurul este format din 21 de statuete feminine, 21 de obiecte de cult stilizate ca falusuri, la fiecare fiind adaugat un cap mobil, 13 scaunele si 42 de margele, toate descoperite in acelasi vas, si suscita si acum interesul cercetatorilor. Toate acestea au o vechime de aproape 7.000 de ani, din vremea eneoliticului, iar faptul ca au fost descoperite in Balta Popii, cum este numit situl arheologic de la Isaiia, din comuna Raducaneni, judetul Iasi, atesta ca si pe aceste meleaguri au fost asezari umane.

Mai mult, descoperirea de la Isaiia aduce noi elemente despre felul in care traiau eneoliticii, cum se organizau, fapt care a starnit si interesul cercetatorilor europeni. Daca aceste date sunt puse in legatura cu descoperirile similare de la Poduri, din Bacau si Sabatinovka, Ucraina, unde a fost semnalat acelasi numar de stilizari feminine si falice, se poate vorbi de un sistem magico-religios unitar si pe aceasta intindere de la est de Carpati. Eneoliticii sau Precucutenienii, aflati in tranzitia de la neolitic, caracteristica fiind folosirea pietrei si a agriculturii primitive catre epoca bronzului, au lasat cateva urme dintre care unele sunt greu de descifrat.

------------------------------------

Un tanar studios si pasionat de mister a facut o descoperire care avea sa-i schimbe viata. Si asta nu este tot. Ceea ce a descoperit Vicu Merlan rastoarna toate teoriile academice despre istoria noastra si implicit despre istoria lumii.

Stiati ca pe dealurile de langa orasul Iasi si-a dus existenta o civilizatie mult mai veche decat cea mesopotamiana, dar la fel de bogata cultural, spiritual si material? Totul a inceput cu descoperirea unui inedit tezaur, nu departe de Iasi, la Isaiia, langa Raducaneni. Este vorba despre un complex de 21 de statuete feminine din ceramica vechi de - atentie! - 7.000 de ani.

Reporterii BUNA ZIUA IASI (BZI) au reusit sa stea de vorba chiar cu autorul acestei descoperiri, profesorul Vicu Merlan, cel care in timpul studentiei a contribuit decisiv la gasirea acestui tezaur. "Înca de copil eram atras de tot ceea ce era misterios. Am descoperit cartile care mi-au dat unele raspunsuri. Vazând ca nu-mi astâmpar setea de cunoastere, am început sa cutreier dealurile dimprejurul satului natal Isaiia, sa caut flacara comorilor, sa studiez vulcanii noroiosi din zona, sa verific legendele atribuite cetatii getice de la Mosna, din apropiere, sau a vestigiilor înaintasilor de la Bunesti... Asa s-a nascut pasiunea pentru arheologie si astronomie. Concret, situl arheologic l-am descoperit prin 1991, când eram student în anul I, la Facultatea de Istorie - Geografie din Suceava. Nevoia de cadre didactice universitare la proaspata facultate, reînfiintata dupa 1990, a fost un noroc pentru mine de a avea majoritatea profesorilor de la Universitatea Al. I. Cuza Iasi. Printre ei se afla si unul din cei mai buni neoliticieni din Moldova, prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu. Am facut practica arheologica pe santierele domniei sale, am învatat alfabetul profesiei de arheolog, înca de atunci. Stiam ce vreau!", isi incepe descrierea arheologul.



Un vis plecat de la aventura cunoasterii

Mai departe, Merlan arata cum a reusit sa atinga aceasta culme a cercetarii. Interesant este ca putini dintre arheologii mari ai lumii au reusit sa faca ceea ce a facut profesorul iesean. "Dupa terminarea studiilor, functionând ca muzeograf la Muzeul Municipal din Husi, m-am aventurat în a deschide un sit arheologic. Fiind la început de drum, aveam nevoie de girul unui specialist. În 1996, am efectuat primele sapaturi arheologice la Isaiia, punctul Balta Popii. Era locul, unde, în copilarie ma duceam cu bunicul la pescuit. Probabil si vechile triburi pescuiau, cam prin aceeasi zona. Am fost norocos de la primul sondaj..., am decopertat o zona sacra a unui sanctuar de 7.000 de ani, în care am gasit fragmente din lut ars: de la masute de altar, statuete antropomorfe feminine, vase de ritual de tip askkos, rasnite, topoare din piatra de tip - calapod perforate, vase ceramice, unele reîntregibile sau aschii si lame de silex. Printre acestea a aparut si o tablita din lut ars cu scriere pictografica, mai veche decât cele din Sumer, considerate de cercetatori cele mai vechi din lume, fiind aproximativ contemporana cu celebrele tablete - teracota de la Tartaria - judetul Cluj. Totusi, daca nu gaseam ceva de valoare, sondajul ramânea la acel stadiu. Insa, cele descoperite ne-au dat sperante", continua Merlan.



"Zeitele de la Isaiia" au marcat intreaga lume

Cu o naturalete si o bucurie in descriere, istoricul rememoreaza momentul care a condus la marea descoperire, dupa care intreaga sa viata avea sa fie schimbata total. "În 1997, din lipsa fondurilor, sapaturile au fost sistate. Abia în octombrie 1998, având planul de sapatura initial, am trasat urmatorul sondaj în dreptul locuintei sacre, pe care nu reusisem s-o decopertez integral. Asa am dat peste marele tezaur statuar, descoperit intact într-un vas din lut ars, alaturi de alte elemente ezoterice ce-l întregeau, precum si o alta placuta din lut ars cu simboluri scriptice arhaice. Descoperirea tezaurului este o alta poveste! La început, vasul cu zeite a fost dus în depozitul Muzeului din Husi, iar dupa un an l-am dus la Seminarul de Arheologie al Universitatii Cuza, spre restaurare si conservare. Fiind umplut cu pamânt la suprafata, nu am banuit ca în interior ar fi un astfel de tezaur. El este compus din 21 de zeitati ce erau de fapt 21 de ipostaze divine ale Marii Zeite Mama, zeita Fecunditatii si Fertilitatii. Alaturi de acestea se gaseau 21 de falusuri miniaturale din lut ars, reprezentari ale contrapartii masculine", mai marturiseste cercetatorul.



Cifre sacre

Tezaurul are legatura cu numerologia sacra a spiritualitatii religioase. "Numerologia exacta a pieselor din recipientul descoperit nu era întâmplatoare. Era vorba de o numerologie sacra. 13 dintre statuete dispuneau de tronuri - numarul 13 în tarot este asociat cu initierea. Asadar, cele 13 zeitati oferau initierea profanilor, prin intermediul samanului comunitatii, în marile mistere ale Macrocosmosului. În recipient erau si 42 de cariopse din lut ars, simboluri ale fertilitatii, ale yoni-ului feminin. La început «Zeitele de la Isaiia» au fost expuse în Sala Mare a Seminarului de Arheologie, dupa care a urmat prezenta lor la marile muzee din România. Au urmat expozitiile itinerante la Vatican, Lisabona, Londra si New York. Astazi, publicul le poate admira, alaturi de alte piese importante, în cadrul Muzeului Universitatii Cuza", povesteste Vicu Merlan.



Pe de alta parte, unul dintre cei mai activi argeologi din Iasi, lect. univ. dr. Vasile Cotiuga de la Facultate de Istorie a UAIC dezvolta si argumenteaza lucid valoarea acestei descoperiri. "Ea, acum, beneficiaza de o expunere deosebita la proaspat inauguratul Muzeu al Universitatii Cuza. Cu siguranta, vorbim de un ansamblu de cult, unic, iar asa ceva nu mai exista nicaieri in toata Europa sau in zona anatoliana. Cu siguranta vorbim de un complex de cult, vechi de peste 7.000 de ani, din cultura Precucuteni. El arata ca oamenii de atunci aveau o conceptie deosebita despre proiectia asupra divinitatii", concluzioneaza Cotiuga.