BOMBA:Maior, în următorul LOT de ARESTAŢI
Subiect: Sima aruncă BOMBA/Maior, în următorul LOT de ARESTAŢI
Cristian Sima, un apropiat al candidatului PNL la funcţia de
prim-ministru, Cătălin Predoiu, comentează pe o reţea de socializare
evenimentele din ultima perioadă, deschizând chiar o bursă a
pariurilor legată de următoarele arestări. Omul de afaceri face, pe
lângă alte dezvăluiri, şi un top al celor care ar putea fi reţinuţi în
curând, primul pe lista sa fiind fostul şef al SRI George Maior.
Cristian Sima face însă o predicţie-surpriză, nominalizând un
politician de top care va scăpa basma curată chiar şi din Dosarul
EADS.
"Nu vă faceţi iluzii. Acum 3 ani, aici, pe canapeaua de pe care scriu,
Predoiu o întreba pe Alinuta Bica ce se mai întîmplă la minister şi
din cînd în cînd îl suna pe Toni Greblă că să cadă la pace cu PSD-ul.
Atunci Boc era Prim Ministru, Predoiu era la Justiţie şi dacă cumva
suna Băsescu, Predoiu se ridica în picioare. Am încă toate
înregistrările. Toţi sunt o apă şi un pămînt, doar focurile Gheenei ne
mai scapă de clasa politică actuală.
Ah, şi deschid şi bursa pariurilor la următoarele arestări. Eu aş
paria că următorii vor fi:
1. Maior
2. Dan Ionescu Consiliul Concurenţei
3. Petre Roman
4. Ioan Niculae
5. Urdăreanu
… ordinea e aleatorie.
Ştiu însă singur cine nu va fi arestat: Blaga, nici măcar pentru EADS",
Cine este Tender
Magnatul Ovidiu Lucian Tender face parte din categoria acelor oameni
de afaceri care si-au consolidat averea din exploatarea la maximum a
relatiilor la varf stabilite in serviciile secrete, Parlament,
ministere si Presedintie.
Deoarece marile sale afaceri s-au derulat in perioada 2000-2004, ani
in care provincialul Tender a preluat controlul unor firme strategice
la nivel national, dar si ani care au acoperit ultimul mandat
prezidential al protectorului sau, Ion Iliescu, era de asteptat ca,
dupa schimbarea puterii, omul de afaceri timisorean sa raspunda unor
intrebari incomode cu privire la anumite tranzactii financiare oculte.
Acesta este si motivul pentru care, astazi, Ovidiu Tender se afla in
atentia Parchetului National Anticoruptie, el fiind cercetat in
dosarul RAFO si invinuit pentru inselaciune, delapidare, evaziune
fiscala, bancruta frauduloasa, spalare de bani si asociere in vederea
comiterii de infractiuni.
Pentru un fost sef de restaurant, care nu s-a sfiit sa cumpere tot ce
i-a cazut sub ochi, acuzatiile de mai sus nu reprezinta mare lucru, cu
atat mai mult cu cat, asa cum a declarat in mai multe randuri, Tender
se considera nevinovat si pare ca nu intelege ce i se intampla. Pe 19
august, procurorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie i-au interzis
lui Ovidiu Tender sa paraseasca tara in urmatoarele 30 de zile.
Micul, berea si ciorba de burta - prima afacere
Desi a absolvit Institutul de Mine din Petrosani, Ovidiu Tender si-a
pus in sertar diploma de inginer minier si, atras de mirajul banilor,
a preferat sa lucreze ca sef de unitate la hotelul Victoria din
Jimbolia. Atunci, ca si astazi, micul, berea si ciorba de burta, bine
servite, aduceau fericire oricarui carciumar. Ca sef de unitate,
Ovidiu Tender a avut in acea perioada relatii foarte bune cu
militienii si securistii locali, el fiind, conform declaratiilor unor
surse pensionate, si un important "valutist" din zona.
Ulterior, in 1990, Tender a devenit sef de unitate la fostul hotel al
PCR din Timisoara, unde a ramas pana cand acesta a fost trecut din
patrimoniul OJT in cel al Consiliului Judetean. Pe la mijlocul lui
1990, si-a deschis prima afacere privata care, sub acoperirea unei
activitati minore de turism, masca, de fapt, micul trafic de frontiera
in care se implicase Ovidiu Tender. Oficial, Tender inchiriase cateva
autocare din Iugoslavia, cu care transporta persoane in tara vecina.
Afacerea a prosperat si, spre sfarsitul anului, Tender avea deja
propriile sale mijloace de transport.
Bingo Tender
In 1991, Tender a initiat prima afacere care avea sa-i aduca respectul
urbei. Alaturi de un alt afacerist local, Vasile Balan, Tender a
preluat in locatie de gestiune restaurantul Palace din centrul
orasului Timisoara si a infiintat societatea Palace SRL. Aici, a
lansat primul "Bingo" din Romania, prin infiintarea societatii
Corobing SRL, in acelasi sediu cu restaurantul Palace. Noua firma a
fost constituita cu aportul societatii spaniole Eleval Electronicos
Valencia SA, care detinea 61,27% din capitalul social.
Spaniolii au investit in aceasta afacere peste 174.000 de dolari, iar
Tender, care detinea 16,7%, a participat cu 2,9 milioane lei. Succesul
afacerii a fost garantat cata vreme ea a fost protejata la cel mai
inalt nivel, iar plata impozitelor catre stat era, la acea data, o
raritate. Si in acest caz, surse (pensionate) din serviciile de
informatii sustin ca un oarecare colonel Bujor din SRI, detasat de
Magureanu la Timisoara, colecta sume de bani, pentru patrie sau
reprezentantii ei de la Bucuresti, din afacerea lui Tender. Mai mult,
se pare ca Magureanu, personal, ar fi atras atentia conducerii SRI
Timis sa ofere protectie si sprijin, la nevoie, colonelului Bujor in
aceasta activitate, dar si in altele care aveau sa urmeze. Zece ani
mai incolo, in 2001, profitabila firma a lui Tender si a spaniolilor
din Valencia avea, la o cifra de afaceri de 26,2 miliarde lei, un
profit de 0 (zero) lei. Cum se stie deja, profitul unei afaceri nu
este intotdeauna acelasi cu profitul inscris in hartoagele oficiale de
la fisc.
Crescatoria de firme a lui Tender
Alaturi de Palace si Corobing, Tender a mai infiintat, in 1991, alte
patru societati : Agroindustriala Km.6 SA, Industria Lanii SA,
Agroindustriala Santim Sinandrei SA si Tender SA, ultima dintre
acestea avand acelasi sediu cu societatea prin care se derulau
profitabilele jocuri de noroc. Au urmat apoi, una dupa alta,
societatile Pressing (1993), Sicomas (1994), Fitpol (1994), Grupos
Tecnico Gestor (1995), Auramar (1995, Constanta), Soliloto Romania
(1997) si Agrosem (1998). In cativa ani, imperiul Tender avea sa se
intinda pe o suprafata de peste 100.000 de hectare, fostul
carciumar-sef devenind suspect de repede un mare latifundiar al
Timisului. Totusi, cata vreme afacerile sale s-au derulat in sfera
agriculturii, a serviciilor si a jocurilor de noroc, Tender n-a atras
atentia grupurilor de interese deja constituite la nivel national.
Dupa ce a intrat insa pe piata petrolului, a gazelor naturale si a
energiei, Tender a iesit la lupta deschisa pentru suprematie intr-un
domeniu in care, fara sprijin politic, nimeni nu putea si nu poate
reusi. Ovidiu Tender s-a bucurat insa de sprijinul sefilor serviciilor
de informatii si, in mod special, de protectia lui Ion Iliescu. Acesta
este poate si motivul pentru care Tender a fost si unul dintre
furnizorii de armament pentru SPP. Actiunile in care avea sa se
implice dupa 2000, precum si domeniile extrem de sensibile in care
avea sa-si asigure suprematia, dovedesc ca legatura lui cu unul dintre
principalele servicii secrete ale Romaniei (SIE) este mai mult decat
formala.
Nu mai este un secret faptul ca Virgil Magureanu a implicat ofiteri ai
Serviciului Roman de Informatii in operatiunile de contrabanda cu
petrol pe relatia cu Iugoslavia, dosarul Jimbolia continand probe
concrete in acest sens. In aceste operatiuni speciale, care i-au
imbogatit pe multi dintre afaceristii de partid, a fost implicata si
societatea Solventul din Timisoara, la care intreprinzatorul Ovidiu
Tender detinea deja un pachet de actiuni. Ulterior, in 2004, printr-o
inginerie financiara, Tender avea sa preia combinatul Solventul,
societate ajunsa in faliment ca urmare a unor datorii de peste 285 de
miliarde lei vechi. Conform unor surse care au dorit sa-si pastreze
anonimatul, printre cei care au facut afaceri cu combustibili, in
perioada embargoului impus Iugoslaviei, a fost si Tender. Inca de
atunci, Ovidiu Tender si-a cimentat relatiile cu Octavian Iancu, aflat
astazi in lotul penal din dosarul RAFO.
In perioada vizata, VGB Impex SRL, firma lui Octavian Iancu, a facut
afaceri destul de profitabile din relatia cu Solventul, afaceri care
i-au permis ulterior sa-si indrepte atentia catre zona petroliera din
Moldova, controlata politic si financiar de Viorel Hrebenciuc si
Corneliu Iacubov. Ulterior, pentru a intra in afacerile cu petrol, a
folosit strategia preluarii de creante. El a preluat astfel creantele
de peste 300 de miliarde lei pe care Carom le avea la Arpechim
Pitesti, intrand astfel in Carom si creantele de 1.500 de miliarde pe
care le avea RAFO la Petrom, in speranta ca va putea intra ca actionar
si in Petrom, speranta spulberata ulterior de catre ministrul Dan Ioan
Popescu.
Dupa 2000, Ovidiu Tender si-a extins rapid influenta fie prin
infiintarea de noi firme, fie prin preluarea altora de la Autoritatea
pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS,
actuala AVAS). In trei ani, el a infiintat inca noua firme in
Bucuresti, Timis sau Prahova: Tendercom Invest SA (Ploiesti, 2000),
All Tender SA (Bucuresti, 2001), Tender Media SA (Bucuresti, 2001),
Rednet Expo SRL (Filipestii de Padure, 2001), Union Express SRL
(Bucuresti, 2001), Esparom SA (Timisoara, 2001), Eurofer SA
(Timisoara, 2002), Nicole - Centrul de Diagnostic si Tratament
(Bucuresti, 2002) si Tender'S SRL (Timisoara, 2002).
Cap de pod pentru Frank Timis
Ovidiu Tender a fost unul dintre principalii sustinatori ai
aventurierului Frank Timis presedintele de atunci al firmei Gabriel
Resources, in operatiunea acestuia de exploatare a zacamintelor de aur
si argint din Rosia Montana, dar si din alte zone ale Romaniei.
Relatia dintre cei doi a inceput, oficial, in 2000, atunci cand Frank
Timis s-a speriat de faptul ca dezvaluirile privind trecutul sau de
aventurier i-ar putea stirbi reputatia de investitor international in
Romania. Episodul privind implicarea sa intr-o operatiune de trafic cu
heroina in Australia, precum si alte conexiuni cu afaceri dubioase
derulate in alte tari prezentau riscul ca, odata cunoscute de catre
autoritatile romane, sa-i incetineasca ascensiunea in zonele pe care
tocmai incepuse sa le controleze.
A decis, prin urmare, sa-si atraga de partea sa un aliat puternic si,
prin intermediul unor functionari din Ministerul Industriilor, a ajuns
la Ovidiu Tender. Desi SRI informase deja autoritatile competente
despre reteaua din Romania a lui Frank Timis, care includea inalti
functionari de stat si cativa ministri, precum si despre pericolele si
inconvenientele presupuse de afacerile declansate de acesta,
proiectele lui Timis s-au derulat fara oprelisti. Aceasta, deoarece
interesele financiare ale unora dintre guvernanti au prevalat in fata
intereselor publice, motiv pentru care informatiile provenite de la
una dintre unitatile importante din SRI n-au fost luate in seama.
Mai mult chiar, a fost introdus in schema, ostentativ, Ovidiu Tender,
aflat intr-o relatie speciala cu fostul sef al SIE, Ioan Talpes.
Curand, relatia dintre Frank Timis si Ovidiu Tender avea sa devina una
de tipul subordonat-sef, Tender declarand chiar atunci cand a fost
introdus in board-ul director al societatii Gabriel Resources, ca a
acceptat functia, deoarece "daca Timis va fi indepartat din firma,
atunci trebuie sa ramana un roman acolo". Patriotismul cazon al lui
Tender seamana mai degraba cu un ordin de serviciu decat cu o reala
strategie privata de afaceri.
Achizitii strategice: petrolul, aurul si constantenii
Primul pas din strategia achizitiilor strategice ale lui Ovidiu Tender
a fost preluarea, spre sfarsitul anului 2000, cu sprijinul direct al
presedintelui Aurel Ovezea, a societatii de stat Nuclearmontaj SA,
transformata ulterior intr-un grup ce include 11 subsidiare. Prin
aceasta societate, Tender a preluat, ulterior, in 2002, de la
concernul Kvaerner, Fabrica de Echipamente pentru Centrale Nucleare
(FECNE), o alta unitate strategica din domeniul energetic, care
produce vase sub presiune, schimbatoare de caldura si constructii
metalice grele sudate, destinate centralelor nuclearo-electrice si
clasice.
A urmat apoi preluarea de la APAPS, prin Tender SA, a pachetului
majoritar de actiuni de la societatea Prospectiuni SA, firma ce
detinea monopolul asupra prospectiunilor geologice si geofizice.
Aceasta achizitie i-a oferit lui Tender posibilitatea de a cunoaste in
amanunt secretele subsolului romanesc si de a actiona in consecinta.
Cu asemenea instrumente tehnice si institutionale la indemana, este de
inteles de ce tintele lui Ovidiu Tender au devenit petrolul, aurul si
constantenii sau, altfel spus, RAFO, Rosia Montana si Centrala
Nuclear-Electrica de la Cernavoda. Printre clientii societatii
Prospectiuni SA, se afla Guvernul Romaniei, SNP Petrom, SN Romgaz,
Shell, Hemco, Regal Petroleum plc., Falcon Oil plc. etc.
Alte achizitii importante ale lui Tender au fost Atlas GIP SA Ploiesti
si Vulcan SA. In vreme ce prima dintre aceste firme este cea mai mare
companie de carotaj din Romania, societatea Vulcan este cunoscuta ca
producator de echipamente destinate instalatiilor energetice, precum
si ca principal furnizor de unitati de pompaj pentru extractia
petrolului. In 2003, a preluat si societatea UPRUC-CTR SA, firma care
a completat astfel, alaturi de Nuclearmontaj, Fecne si Vulcan, Grupul
Energetic Tender SA care, alaturi de Grupul Industrial Tender SA
(Prospectiuni, Atlas GIP si Fitpol), controleaza rezervele energetice
ale Romaniei. De altfel, in urma cu doi ani, ca urmare a descoperirii
unui important zacamant de gaz in nordul Moldovei, Tender, impreuna cu
Frank Timis, prin societatile Regal Petroleum si Prospectiuni, a
obtinut licenta de explorare a gazelor naturale si petrolului in
judetul Suceava.
Tender-Magureanu-Stolojan
In anul 2002, Grupul Tender si-a anexat si societatea de Asigurare
Reasigurare ARDAF SA, prin care a preluat controlul celor 26 de
sucursale si 142 de agentii ale acesteia, raspandite pe intregul
teritoriu al tarii. Ca sediu central pentru ARDAF, magnatul din
Timisoara a ales fostul sediu al falimentarei Columna Bank, pentru
care a achitat 1,6 milioane dolari. Achizitia n-a mai ridicat semne de
intrebare, cata vreme conexiunile Columna-Magureanu si
Magureanu-Tender erau deja cunoscute. La sfarsitul anului trecut,
Ovidiu Tender a negociat cu Theodor Stolojan (vindecat in mod
miraculos la putin timp dupa renuntarea la candidatura pentru functia
de presedinte al Romaniei) functia de presedinte al societatii de
asigurare ARDAF.
Negocierea a fost abandonata dupa alegerea fostului presedinte al PNL
in functia de consilier al presedintelui Traian Basescu. Conform unor
surse bine informate, in urma cu cateva saptamani, a avut loc o noua
intalnire intre Ovidiu Tender si Theodor Stolojan, la Cotroceni,
Tender fiind insotit de Dorin Iacob, una dintre puntile de legatura
dintre Virgil Magureanu si Traian Basescu. Daca despre continutul
acelei intalniri nu se pot face speculatii, trebuie observat ca, dupa
plecarea de la Cotroceni a protectorului Ion Iliescu, lui Tender i-au
ramas putine brese de intrare in palatul prezidential.
Dorin Iacob a fost si a ramas unul dintre oamenii de incredere ai lui
Magureanu, dupa ce a suferit, pe rand, mai multe transformari: fost
militian pana in 1990, Iacob a devenit apoi ofiter SRI (1990-1992), om
de afaceri si politician; ca om de afaceri, acesta a contractat prin
societatea Bel Ami Invest SA Alba Iulia un imprumut de la defuncta
Bancorex si, pentru ca depasea un million de dolari (1,250 milioane
dolari), a uitat sa-l mai returneze, creditul fiind preluat de AVAS;
ca politician, Dorin Iacob a facut cariera in partidul lul Virgil
Magureanu si din 2001, dupa fuziunea cu PD, a intrat cu arme si bagaje
in PD, unde a reusit sa fie promovat ca secretar executiv al acestui
partid.
Tender pierde pe mana goala a lui Talpes
Daca magnatul Ovidiu Tender se rezuma doar la afaceri onorabile si nu
se expunea atat de ostentativ in actiuni si relatii cu fosti si
actuali ofiteri ai serviciilor de informatii romanesti si straine,
precum si in combinatii cu grupuri financiare de tip mafiot, poate ca
ar fi fost scutit de calvarul vizitelor la Parchet sau spitalul Elias.
Scandalurile publice in care s-a implicat magnatul au inceput in 2002,
data la care grupul Tender se coagulase deja ca un important grup
autohton de interese politico-financiare. Sponsorizarea a doua
reuniuni ale sefilor serviciilor de informatii din tarile NATO, urmata
de celebra combinatie cu Willem Matser, un oficial NATO care s-a
dovedit a fi escroc, l-a plasat pe Tender intr-un scandal
international de proportii.
Sub acoperirea preluarii unui pachet important (45%) de actiuni din
societatea Tender SA, contra sumei de 100 de milioane de dolari,
Matser a intrat in posesia unor documente ale firmei lui Tender pe
care le-a folosit intr-o operatiune de spalare de bani din Columbia,
prin intermediul bancii Santander din Bogota, combinatie mafiota
descoperita si anihilata de autoritatile olandeze. Dincolo de
elementele senzationale ale scandalului, acesta a dovedit ca Ioan
Talpes, cel care l-a introdus pe Tender in combinatia cu Matser si a
girat pentru seriozitatea acestuia, a dovedit o superficialitate
lipsita de scuze, in relatia cu maruntul functionar al NATO.
Doua palme pe obrazul magnatului Tender
La inceputul acestui an, Ovidiu Tender a fost chemat la Parchetul de
pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a clarifica
aspecte privind controversatele operatiuni de evaziune fiscala si
spalare de bani de la RAFO Onesti. Astfel, Tender a fost inclus in
lotul celor 19 oameni de afaceri cercetati pentru mai multe
infractiuni, ca urmare a scandalului RAFO. Printre colegii de dosar ai
lui Tender, se afla Corneliu Iacobov, fratii Octavian si Marian Iancu,
Toader Gaureanu etc., etc. Ovidiu Tender este cercetat pentru ca ar fi
indus in eroare APAPS atat cu ocazia incheierii, cat si a derularii
contractului de privatizare a societatii Carom Onesti, ca a incheiat
ilegal contracte de cesiune de creanta pe relatia Carom-VGB Oil si ca
ar fi incheiat contracte de creditare fictiva ale societatii Tender
SA, in scopul de a justifica scoaterea ilegala de bani din conturile
acestei firme. Pe langa lovitura primita in dosarul RAFO, sau poate ca
o consecinta directa a acesteia, Ovidiu Tender a fost inlaturat cu
scandal, luna trecuta, si de la conducerea UGIR 1903. El il inlocuise
in aceasta functie, in urma cu cativa ani, pe Dan Ioan Popescu, cel
care avea sa-l inlature, la randu-i, pe magnatul timisorean din cursa
pentru preluarea Petrom.
Sa nu uitam ca tatal lui Ovidiu Tender este generalul de graniceri
Vasile Tender, fost sef al frontierei de vest a Romaniei, cu Ungaria
si fosta Iugoslavie.
Cristian Sima, un apropiat al candidatului PNL la funcţia de
prim-ministru, Cătălin Predoiu, comentează pe o reţea de socializare
evenimentele din ultima perioadă, deschizând chiar o bursă a
pariurilor legată de următoarele arestări. Omul de afaceri face, pe
lângă alte dezvăluiri, şi un top al celor care ar putea fi reţinuţi în
curând, primul pe lista sa fiind fostul şef al SRI George Maior.
Cristian Sima face însă o predicţie-surpriză, nominalizând un
politician de top care va scăpa basma curată chiar şi din Dosarul
EADS.
"Nu vă faceţi iluzii. Acum 3 ani, aici, pe canapeaua de pe care scriu,
Predoiu o întreba pe Alinuta Bica ce se mai întîmplă la minister şi
din cînd în cînd îl suna pe Toni Greblă că să cadă la pace cu PSD-ul.
Atunci Boc era Prim Ministru, Predoiu era la Justiţie şi dacă cumva
suna Băsescu, Predoiu se ridica în picioare. Am încă toate
înregistrările. Toţi sunt o apă şi un pămînt, doar focurile Gheenei ne
mai scapă de clasa politică actuală.
Ah, şi deschid şi bursa pariurilor la următoarele arestări. Eu aş
paria că următorii vor fi:
1. Maior
2. Dan Ionescu Consiliul Concurenţei
3. Petre Roman
4. Ioan Niculae
5. Urdăreanu
… ordinea e aleatorie.
Ştiu însă singur cine nu va fi arestat: Blaga, nici măcar pentru EADS",
Cine este Tender
Magnatul Ovidiu Lucian Tender face parte din categoria acelor oameni
de afaceri care si-au consolidat averea din exploatarea la maximum a
relatiilor la varf stabilite in serviciile secrete, Parlament,
ministere si Presedintie.
Deoarece marile sale afaceri s-au derulat in perioada 2000-2004, ani
in care provincialul Tender a preluat controlul unor firme strategice
la nivel national, dar si ani care au acoperit ultimul mandat
prezidential al protectorului sau, Ion Iliescu, era de asteptat ca,
dupa schimbarea puterii, omul de afaceri timisorean sa raspunda unor
intrebari incomode cu privire la anumite tranzactii financiare oculte.
Acesta este si motivul pentru care, astazi, Ovidiu Tender se afla in
atentia Parchetului National Anticoruptie, el fiind cercetat in
dosarul RAFO si invinuit pentru inselaciune, delapidare, evaziune
fiscala, bancruta frauduloasa, spalare de bani si asociere in vederea
comiterii de infractiuni.
Pentru un fost sef de restaurant, care nu s-a sfiit sa cumpere tot ce
i-a cazut sub ochi, acuzatiile de mai sus nu reprezinta mare lucru, cu
atat mai mult cu cat, asa cum a declarat in mai multe randuri, Tender
se considera nevinovat si pare ca nu intelege ce i se intampla. Pe 19
august, procurorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie i-au interzis
lui Ovidiu Tender sa paraseasca tara in urmatoarele 30 de zile.
Micul, berea si ciorba de burta - prima afacere
Desi a absolvit Institutul de Mine din Petrosani, Ovidiu Tender si-a
pus in sertar diploma de inginer minier si, atras de mirajul banilor,
a preferat sa lucreze ca sef de unitate la hotelul Victoria din
Jimbolia. Atunci, ca si astazi, micul, berea si ciorba de burta, bine
servite, aduceau fericire oricarui carciumar. Ca sef de unitate,
Ovidiu Tender a avut in acea perioada relatii foarte bune cu
militienii si securistii locali, el fiind, conform declaratiilor unor
surse pensionate, si un important "valutist" din zona.
Ulterior, in 1990, Tender a devenit sef de unitate la fostul hotel al
PCR din Timisoara, unde a ramas pana cand acesta a fost trecut din
patrimoniul OJT in cel al Consiliului Judetean. Pe la mijlocul lui
1990, si-a deschis prima afacere privata care, sub acoperirea unei
activitati minore de turism, masca, de fapt, micul trafic de frontiera
in care se implicase Ovidiu Tender. Oficial, Tender inchiriase cateva
autocare din Iugoslavia, cu care transporta persoane in tara vecina.
Afacerea a prosperat si, spre sfarsitul anului, Tender avea deja
propriile sale mijloace de transport.
Bingo Tender
In 1991, Tender a initiat prima afacere care avea sa-i aduca respectul
urbei. Alaturi de un alt afacerist local, Vasile Balan, Tender a
preluat in locatie de gestiune restaurantul Palace din centrul
orasului Timisoara si a infiintat societatea Palace SRL. Aici, a
lansat primul "Bingo" din Romania, prin infiintarea societatii
Corobing SRL, in acelasi sediu cu restaurantul Palace. Noua firma a
fost constituita cu aportul societatii spaniole Eleval Electronicos
Valencia SA, care detinea 61,27% din capitalul social.
Spaniolii au investit in aceasta afacere peste 174.000 de dolari, iar
Tender, care detinea 16,7%, a participat cu 2,9 milioane lei. Succesul
afacerii a fost garantat cata vreme ea a fost protejata la cel mai
inalt nivel, iar plata impozitelor catre stat era, la acea data, o
raritate. Si in acest caz, surse (pensionate) din serviciile de
informatii sustin ca un oarecare colonel Bujor din SRI, detasat de
Magureanu la Timisoara, colecta sume de bani, pentru patrie sau
reprezentantii ei de la Bucuresti, din afacerea lui Tender. Mai mult,
se pare ca Magureanu, personal, ar fi atras atentia conducerii SRI
Timis sa ofere protectie si sprijin, la nevoie, colonelului Bujor in
aceasta activitate, dar si in altele care aveau sa urmeze. Zece ani
mai incolo, in 2001, profitabila firma a lui Tender si a spaniolilor
din Valencia avea, la o cifra de afaceri de 26,2 miliarde lei, un
profit de 0 (zero) lei. Cum se stie deja, profitul unei afaceri nu
este intotdeauna acelasi cu profitul inscris in hartoagele oficiale de
la fisc.
Crescatoria de firme a lui Tender
Alaturi de Palace si Corobing, Tender a mai infiintat, in 1991, alte
patru societati : Agroindustriala Km.6 SA, Industria Lanii SA,
Agroindustriala Santim Sinandrei SA si Tender SA, ultima dintre
acestea avand acelasi sediu cu societatea prin care se derulau
profitabilele jocuri de noroc. Au urmat apoi, una dupa alta,
societatile Pressing (1993), Sicomas (1994), Fitpol (1994), Grupos
Tecnico Gestor (1995), Auramar (1995, Constanta), Soliloto Romania
(1997) si Agrosem (1998). In cativa ani, imperiul Tender avea sa se
intinda pe o suprafata de peste 100.000 de hectare, fostul
carciumar-sef devenind suspect de repede un mare latifundiar al
Timisului. Totusi, cata vreme afacerile sale s-au derulat in sfera
agriculturii, a serviciilor si a jocurilor de noroc, Tender n-a atras
atentia grupurilor de interese deja constituite la nivel national.
Dupa ce a intrat insa pe piata petrolului, a gazelor naturale si a
energiei, Tender a iesit la lupta deschisa pentru suprematie intr-un
domeniu in care, fara sprijin politic, nimeni nu putea si nu poate
reusi. Ovidiu Tender s-a bucurat insa de sprijinul sefilor serviciilor
de informatii si, in mod special, de protectia lui Ion Iliescu. Acesta
este poate si motivul pentru care Tender a fost si unul dintre
furnizorii de armament pentru SPP. Actiunile in care avea sa se
implice dupa 2000, precum si domeniile extrem de sensibile in care
avea sa-si asigure suprematia, dovedesc ca legatura lui cu unul dintre
principalele servicii secrete ale Romaniei (SIE) este mai mult decat
formala.
Nu mai este un secret faptul ca Virgil Magureanu a implicat ofiteri ai
Serviciului Roman de Informatii in operatiunile de contrabanda cu
petrol pe relatia cu Iugoslavia, dosarul Jimbolia continand probe
concrete in acest sens. In aceste operatiuni speciale, care i-au
imbogatit pe multi dintre afaceristii de partid, a fost implicata si
societatea Solventul din Timisoara, la care intreprinzatorul Ovidiu
Tender detinea deja un pachet de actiuni. Ulterior, in 2004, printr-o
inginerie financiara, Tender avea sa preia combinatul Solventul,
societate ajunsa in faliment ca urmare a unor datorii de peste 285 de
miliarde lei vechi. Conform unor surse care au dorit sa-si pastreze
anonimatul, printre cei care au facut afaceri cu combustibili, in
perioada embargoului impus Iugoslaviei, a fost si Tender. Inca de
atunci, Ovidiu Tender si-a cimentat relatiile cu Octavian Iancu, aflat
astazi in lotul penal din dosarul RAFO.
In perioada vizata, VGB Impex SRL, firma lui Octavian Iancu, a facut
afaceri destul de profitabile din relatia cu Solventul, afaceri care
i-au permis ulterior sa-si indrepte atentia catre zona petroliera din
Moldova, controlata politic si financiar de Viorel Hrebenciuc si
Corneliu Iacubov. Ulterior, pentru a intra in afacerile cu petrol, a
folosit strategia preluarii de creante. El a preluat astfel creantele
de peste 300 de miliarde lei pe care Carom le avea la Arpechim
Pitesti, intrand astfel in Carom si creantele de 1.500 de miliarde pe
care le avea RAFO la Petrom, in speranta ca va putea intra ca actionar
si in Petrom, speranta spulberata ulterior de catre ministrul Dan Ioan
Popescu.
Dupa 2000, Ovidiu Tender si-a extins rapid influenta fie prin
infiintarea de noi firme, fie prin preluarea altora de la Autoritatea
pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS,
actuala AVAS). In trei ani, el a infiintat inca noua firme in
Bucuresti, Timis sau Prahova: Tendercom Invest SA (Ploiesti, 2000),
All Tender SA (Bucuresti, 2001), Tender Media SA (Bucuresti, 2001),
Rednet Expo SRL (Filipestii de Padure, 2001), Union Express SRL
(Bucuresti, 2001), Esparom SA (Timisoara, 2001), Eurofer SA
(Timisoara, 2002), Nicole - Centrul de Diagnostic si Tratament
(Bucuresti, 2002) si Tender'S SRL (Timisoara, 2002).
Cap de pod pentru Frank Timis
Ovidiu Tender a fost unul dintre principalii sustinatori ai
aventurierului Frank Timis presedintele de atunci al firmei Gabriel
Resources, in operatiunea acestuia de exploatare a zacamintelor de aur
si argint din Rosia Montana, dar si din alte zone ale Romaniei.
Relatia dintre cei doi a inceput, oficial, in 2000, atunci cand Frank
Timis s-a speriat de faptul ca dezvaluirile privind trecutul sau de
aventurier i-ar putea stirbi reputatia de investitor international in
Romania. Episodul privind implicarea sa intr-o operatiune de trafic cu
heroina in Australia, precum si alte conexiuni cu afaceri dubioase
derulate in alte tari prezentau riscul ca, odata cunoscute de catre
autoritatile romane, sa-i incetineasca ascensiunea in zonele pe care
tocmai incepuse sa le controleze.
A decis, prin urmare, sa-si atraga de partea sa un aliat puternic si,
prin intermediul unor functionari din Ministerul Industriilor, a ajuns
la Ovidiu Tender. Desi SRI informase deja autoritatile competente
despre reteaua din Romania a lui Frank Timis, care includea inalti
functionari de stat si cativa ministri, precum si despre pericolele si
inconvenientele presupuse de afacerile declansate de acesta,
proiectele lui Timis s-au derulat fara oprelisti. Aceasta, deoarece
interesele financiare ale unora dintre guvernanti au prevalat in fata
intereselor publice, motiv pentru care informatiile provenite de la
una dintre unitatile importante din SRI n-au fost luate in seama.
Mai mult chiar, a fost introdus in schema, ostentativ, Ovidiu Tender,
aflat intr-o relatie speciala cu fostul sef al SIE, Ioan Talpes.
Curand, relatia dintre Frank Timis si Ovidiu Tender avea sa devina una
de tipul subordonat-sef, Tender declarand chiar atunci cand a fost
introdus in board-ul director al societatii Gabriel Resources, ca a
acceptat functia, deoarece "daca Timis va fi indepartat din firma,
atunci trebuie sa ramana un roman acolo". Patriotismul cazon al lui
Tender seamana mai degraba cu un ordin de serviciu decat cu o reala
strategie privata de afaceri.
Achizitii strategice: petrolul, aurul si constantenii
Primul pas din strategia achizitiilor strategice ale lui Ovidiu Tender
a fost preluarea, spre sfarsitul anului 2000, cu sprijinul direct al
presedintelui Aurel Ovezea, a societatii de stat Nuclearmontaj SA,
transformata ulterior intr-un grup ce include 11 subsidiare. Prin
aceasta societate, Tender a preluat, ulterior, in 2002, de la
concernul Kvaerner, Fabrica de Echipamente pentru Centrale Nucleare
(FECNE), o alta unitate strategica din domeniul energetic, care
produce vase sub presiune, schimbatoare de caldura si constructii
metalice grele sudate, destinate centralelor nuclearo-electrice si
clasice.
A urmat apoi preluarea de la APAPS, prin Tender SA, a pachetului
majoritar de actiuni de la societatea Prospectiuni SA, firma ce
detinea monopolul asupra prospectiunilor geologice si geofizice.
Aceasta achizitie i-a oferit lui Tender posibilitatea de a cunoaste in
amanunt secretele subsolului romanesc si de a actiona in consecinta.
Cu asemenea instrumente tehnice si institutionale la indemana, este de
inteles de ce tintele lui Ovidiu Tender au devenit petrolul, aurul si
constantenii sau, altfel spus, RAFO, Rosia Montana si Centrala
Nuclear-Electrica de la Cernavoda. Printre clientii societatii
Prospectiuni SA, se afla Guvernul Romaniei, SNP Petrom, SN Romgaz,
Shell, Hemco, Regal Petroleum plc., Falcon Oil plc. etc.
Alte achizitii importante ale lui Tender au fost Atlas GIP SA Ploiesti
si Vulcan SA. In vreme ce prima dintre aceste firme este cea mai mare
companie de carotaj din Romania, societatea Vulcan este cunoscuta ca
producator de echipamente destinate instalatiilor energetice, precum
si ca principal furnizor de unitati de pompaj pentru extractia
petrolului. In 2003, a preluat si societatea UPRUC-CTR SA, firma care
a completat astfel, alaturi de Nuclearmontaj, Fecne si Vulcan, Grupul
Energetic Tender SA care, alaturi de Grupul Industrial Tender SA
(Prospectiuni, Atlas GIP si Fitpol), controleaza rezervele energetice
ale Romaniei. De altfel, in urma cu doi ani, ca urmare a descoperirii
unui important zacamant de gaz in nordul Moldovei, Tender, impreuna cu
Frank Timis, prin societatile Regal Petroleum si Prospectiuni, a
obtinut licenta de explorare a gazelor naturale si petrolului in
judetul Suceava.
Tender-Magureanu-Stolojan
In anul 2002, Grupul Tender si-a anexat si societatea de Asigurare
Reasigurare ARDAF SA, prin care a preluat controlul celor 26 de
sucursale si 142 de agentii ale acesteia, raspandite pe intregul
teritoriu al tarii. Ca sediu central pentru ARDAF, magnatul din
Timisoara a ales fostul sediu al falimentarei Columna Bank, pentru
care a achitat 1,6 milioane dolari. Achizitia n-a mai ridicat semne de
intrebare, cata vreme conexiunile Columna-Magureanu si
Magureanu-Tender erau deja cunoscute. La sfarsitul anului trecut,
Ovidiu Tender a negociat cu Theodor Stolojan (vindecat in mod
miraculos la putin timp dupa renuntarea la candidatura pentru functia
de presedinte al Romaniei) functia de presedinte al societatii de
asigurare ARDAF.
Negocierea a fost abandonata dupa alegerea fostului presedinte al PNL
in functia de consilier al presedintelui Traian Basescu. Conform unor
surse bine informate, in urma cu cateva saptamani, a avut loc o noua
intalnire intre Ovidiu Tender si Theodor Stolojan, la Cotroceni,
Tender fiind insotit de Dorin Iacob, una dintre puntile de legatura
dintre Virgil Magureanu si Traian Basescu. Daca despre continutul
acelei intalniri nu se pot face speculatii, trebuie observat ca, dupa
plecarea de la Cotroceni a protectorului Ion Iliescu, lui Tender i-au
ramas putine brese de intrare in palatul prezidential.
Dorin Iacob a fost si a ramas unul dintre oamenii de incredere ai lui
Magureanu, dupa ce a suferit, pe rand, mai multe transformari: fost
militian pana in 1990, Iacob a devenit apoi ofiter SRI (1990-1992), om
de afaceri si politician; ca om de afaceri, acesta a contractat prin
societatea Bel Ami Invest SA Alba Iulia un imprumut de la defuncta
Bancorex si, pentru ca depasea un million de dolari (1,250 milioane
dolari), a uitat sa-l mai returneze, creditul fiind preluat de AVAS;
ca politician, Dorin Iacob a facut cariera in partidul lul Virgil
Magureanu si din 2001, dupa fuziunea cu PD, a intrat cu arme si bagaje
in PD, unde a reusit sa fie promovat ca secretar executiv al acestui
partid.
Tender pierde pe mana goala a lui Talpes
Daca magnatul Ovidiu Tender se rezuma doar la afaceri onorabile si nu
se expunea atat de ostentativ in actiuni si relatii cu fosti si
actuali ofiteri ai serviciilor de informatii romanesti si straine,
precum si in combinatii cu grupuri financiare de tip mafiot, poate ca
ar fi fost scutit de calvarul vizitelor la Parchet sau spitalul Elias.
Scandalurile publice in care s-a implicat magnatul au inceput in 2002,
data la care grupul Tender se coagulase deja ca un important grup
autohton de interese politico-financiare. Sponsorizarea a doua
reuniuni ale sefilor serviciilor de informatii din tarile NATO, urmata
de celebra combinatie cu Willem Matser, un oficial NATO care s-a
dovedit a fi escroc, l-a plasat pe Tender intr-un scandal
international de proportii.
Sub acoperirea preluarii unui pachet important (45%) de actiuni din
societatea Tender SA, contra sumei de 100 de milioane de dolari,
Matser a intrat in posesia unor documente ale firmei lui Tender pe
care le-a folosit intr-o operatiune de spalare de bani din Columbia,
prin intermediul bancii Santander din Bogota, combinatie mafiota
descoperita si anihilata de autoritatile olandeze. Dincolo de
elementele senzationale ale scandalului, acesta a dovedit ca Ioan
Talpes, cel care l-a introdus pe Tender in combinatia cu Matser si a
girat pentru seriozitatea acestuia, a dovedit o superficialitate
lipsita de scuze, in relatia cu maruntul functionar al NATO.
Doua palme pe obrazul magnatului Tender
La inceputul acestui an, Ovidiu Tender a fost chemat la Parchetul de
pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a clarifica
aspecte privind controversatele operatiuni de evaziune fiscala si
spalare de bani de la RAFO Onesti. Astfel, Tender a fost inclus in
lotul celor 19 oameni de afaceri cercetati pentru mai multe
infractiuni, ca urmare a scandalului RAFO. Printre colegii de dosar ai
lui Tender, se afla Corneliu Iacobov, fratii Octavian si Marian Iancu,
Toader Gaureanu etc., etc. Ovidiu Tender este cercetat pentru ca ar fi
indus in eroare APAPS atat cu ocazia incheierii, cat si a derularii
contractului de privatizare a societatii Carom Onesti, ca a incheiat
ilegal contracte de cesiune de creanta pe relatia Carom-VGB Oil si ca
ar fi incheiat contracte de creditare fictiva ale societatii Tender
SA, in scopul de a justifica scoaterea ilegala de bani din conturile
acestei firme. Pe langa lovitura primita in dosarul RAFO, sau poate ca
o consecinta directa a acesteia, Ovidiu Tender a fost inlaturat cu
scandal, luna trecuta, si de la conducerea UGIR 1903. El il inlocuise
in aceasta functie, in urma cu cativa ani, pe Dan Ioan Popescu, cel
care avea sa-l inlature, la randu-i, pe magnatul timisorean din cursa
pentru preluarea Petrom.
Sa nu uitam ca tatal lui Ovidiu Tender este generalul de graniceri
Vasile Tender, fost sef al frontierei de vest a Romaniei, cu Ungaria
si fosta Iugoslavie.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu