Carne fripta la gratar
Orice carne
fripta la gratar produce substante cancerigene, atat prin
arderea grasimilor care se scurg din carne si care imbiba
friptura, cat si prin arderea carbunelui. De cand clima a
luat-o razna si vara este doar o succesiune de furtuni si
canicule, friptura la gratar, in aer liber, pare a fi
singura scapare pe care o gasesc orasenii pentru
weekend.
Insa clasica
friptura la gratar devine cu atat mai periculoasa pentru
sanatate pe o astfel de vreme, cand organismul este slabit
de efortul adaptarii la temperaturile capricioase.
Nutritionistii americani au descoperit opt reguli care reduc
sau elimina de-a dreptul riscul imbolnavirii de cancer
dintr-o "banala" friptura la
gratar.
1. Lasati
carnea peste noapte in sos marinat, obtinut din zeama de
lamaie, putin ulei de masline si usturoi. Acest sos
impiedica in proportie de 90% sa se formeze substantele
cancerigne, iar carnea fripta are un gust mult mai
bun.
2. Bucatile
mai mici de carne se frig mai repede si nu mai au timp sa
elibereze substantele toxice, asa ca se recomanda
frigaruile, care alterneaza bucatelele de carne cu felii de
rosii, ceapa, ardei, usturoi.
3. Cu cat
carnea sta mai putin deasupra gratarului, cu atat se
impiedica eliberarea substantelor chimice toxice. Daca se
baga carnea intai la cuptor si se lasa pana dispare sangele,
apoi se pune pe gratar, nu se mai formeaza substantele
cancerigene.
4. Puneti o
folie de aluminiu alimentar pe gratar. Grasimea nu mai are
contact direct cu flacara, nu se mai formeaza substantele
toxice si gratarul se curata foarte usor, fara sa ramana pe
grile bucatele de carne de la fripturile anterioare, care si
ele sunt daunatoare.
5. Folositi
gratare bombate, compacte, cu scurgerea grasimilor in
santulete in care se pune apa.
6. Carnea se
frige fara risc de imbolnavire daca sursa de caldura vine
din lateral, cum se pregateste saorma. Sau, dupa model
autohton, din vremuri stravechi: intre sursa de foc si
carnea de pe rotisor se pune un recipient cu apa in care se
scurge grasimea.
7. Carnea de
pui se frige cu pielita, apoi aceasta se scoate. Carnea de
porc trebuie curatata de grasime; nu se va usca daca este
lasata cat trebuie. Pestele, daca este lasat de cu seara in
sos marinat, nu mai trebuie tinut decat foarte putin
deasupra gratarului.
8. Legumele la
gratar nu formeaza substante cancerigene. Se poate face un
pat de legume si chiar fructe (pere, de exemplu) pe gratar,
peste care se pune carnea marinata sau
precoapta.
Daca in timpul
mesei se bea si ceai rece, aromat - un antioxidant care
neutralizeaza substantele cancerigene - riscul unei mese
total nesanatoase este eliminat.
Colesterolul,
o problemă ?
Mijloacele
media au introdus o adevărată anxietate generală: teama
de colesterol.
Oameni de o
splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o
voce tremurândă programare pentru "colesterol".
Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe
marginea disperării. "Am două sute. E grav, dom'
doctor ?"
Răspundem:
nu, nu este grav.
Valoarea
normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de
ml de sânge.
Dacă este
aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a
laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care deja
valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari
?
Ei bine, aici
este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma
noastră medicală, dar care totuşi trebuie
spusă.
Pacienţii
sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la
mine cele ce urmează.
Dacă totuşi
vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu
semneze.
Dacă,
totuşi, nesocotind acest sfat, vor semna, eu declar de pe
acum că nu ştiu nimic şi că sunt cu totul străin de
cele scrise mai jos.
Secretul este
că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a
urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară
descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a
scădea colesterolul.
Astfel, în
anii '80, singurul medicament cu această proprietate
principală era acidul nicotinic.
Acesta era
foarte ieftin şi, dealtfel, avea reacţii adverse
importante, care îl făceau de utilitate atât de
restrânsă, încât era departe de a trezi interesul
firmelor de medicamente. De aceea, cei care vor deschide
orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi
acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280
mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea
atenţie şi regim, dar nu tratament
medicamentos.
Odată cu
descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad
colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub
patent, interesul firmelor de medicamente pentru această
clasă a crescut enorm. Cum numărul pacienţilor cu
hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în
marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit
că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi
medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de
tratament medicamentos cronic peste această valoare,
firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Cum, cel
puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt
stabilite de firmele de medicamente, ci de medici în baza
unor studii, au început a se întruni "vârfurile
cercetării medicale", mai întâi în congrese o dată
la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese
anuale prin locaţii mult mai
exotice.
La astfel de
"întruniri ştiinţifice mondiale", de regulă
însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la
degustări de licori la safari) există deja obiceiul ca
medicii participanţi să prezinte lucrări
"ştiinţifice", în care se pretinde,
folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi ale
statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se
credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la
valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste
date noi ridică serioase probleme de sănătate publică
etc.
Să mai
observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este
valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale
şi (în măsură ceva mai mică ) pentru
glicemie.
Extrapolând,
putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va
apărea un medicament care să modifice grupa sangvină,
poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor
afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul
toxică.
Tratamentul
hipercolesterolemiei
Dacă valoarea
colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici
un tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem
vorbi de hipercolesterolemie în această
situaţie.
Dacă valoarea
colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este
recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea excesului de
colesterol, împreună cu repetarea determinării
colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL versus
LDL, dacă nu a fost făcut)
Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg %
este necesar un regim hipocolesterolemiant, cu evitarea
smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu
limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână
(albuşurile nu conţin colesterol).
Se recomandă
un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână )
şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi
usturoiului.
Toate fructele
sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această
privinţă.
Din 6 în 6
luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se
atât colesterolul total, cât şi fracţiile
lui.
Dacă valoarea
colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand
tratament medicamentos.
De regulă cu
Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa
principală, sau o altă schemă în funcţie de datele
culese la consultul medical.
Reevaluare
după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt
eficiente.
Tipuri de
întrebări frecvente:
Am
colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această
valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie:
"above normal range". Şefa laboratorului, când
mi-a înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau
jos. Vecinii şi cei din familie sunt îngroziţi de cât de
mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să
iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că în caz
contrar am să fac infarct. Ce este de făcut
?
Răspuns: dacă încă
nu aţi citit articolul acesta,
citiţi-l.
Laboratorul
dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se
introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile
medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un eşantion
considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei
definiţii ştiinţifice a
"normalului".
Vecinii şi
cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar
cardiologul ar vrea să primească invitaţie şi
sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la
Ouagadougou .
Dacă nu
credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi
uitaţi-vă în orice carte de medicină anterioară anului
1980 şi vedeţi cât este colesterolul
normal.
Am auzit că
uleiul de porumb nu conţine colesterol, e
adevărat?
Răspuns: nici un ulei
nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile
să sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau
legumă sau cereală este la fel de bună din punctul de
vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii, iar
un număr mic de plante sunt în mod deosebit indicate, de
exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.
Este esenţial
să nu mâncaţi de loc: carne grasă şi smântână şi
să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care
sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte
indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod
paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe
brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod
semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în
cantităţi prudente.
Tratamentul
medicamentos al colesterolului are reacţii
adverse?
Răspuns: Orice
medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii
adverse.
Cu deosebire
un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are
posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm
medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în urma
unui raţionament medical, medicul nostru consideră că
beneficiul scontat este mai mare decât riscul
potenţial.
Urmez un regim
strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub
valoarea de 280 mg %.
De unde atâta
colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat
numai urzici şi mere?
Răspuns: Această
situaţie (relativ rară ) în care vă aflaţi se explică
printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam,
celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu
fac excepţie. Uneori această sinteză este în exces. Va
trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în principiu
toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare
risc să suferiţi de una sau mai multe din numeroasele boli
favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică,
accidentul vascular cerebral, etc.
Am
colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar
usturoiul îmi face rău. Ce este de
făcut?
Răspuns: În loc de
peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare
care conţin acizi omega-nesaturaţi, iar în loc de
usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la
farmacie.
De asemenea,
la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din
plante pentru ceaiuri
hipolipemiante.
Colesterolul
meu total este normal, dar raportul HDL - LDL nu este
bun. Ce trebuie să
fac?
Răspuns: afectarea
raportului dintre "colesterolul bun", adică HDL
şi "colesterolul rău", adică LDL are
importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul
normal este crescut sau are valori la
limită.
Deci, în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie. O
importanţă mai mare acordată peştelui în alimentaţie
ar fi indicată, totuşi.
Mereu aud
despre marea problemă a colesterolului
crescut. Dar eu am
colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă
?
Răspuns: nu, deoarece
nu există boli care să fie declaşate de prea puţin
colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi,
unele studii sugerează o legătură între colesterolul
scăzut (sau la limita inferioară ) şi depresie, fără a
se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip
cauză-efect sau de o corelare de altă
natură.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu