Alzheimer, de citit si aplicat, pentru sanatatea voastra

Alzheimer

 Urmând sugestiile de mai jos, se poate diminua șansa de a contracta boala:

 1. Verificaţi glezna

 Circulaţia săracă a sângelui în talpa piciorului este un semn că există tulburări în creier cu un accident cerebral și demenţă. Teoria este că sănătatea veselor sanguine este aceeași în tot corpul. Gradul de sclerozare a arterelor și fluxul sanguin la nivelul talpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de sânge cerebrale. Cereţi doctorului un test pentru stabilirea indexului gleznă-braţe (ABI = ankle-brachial index), care necesită un aparat cu ultrasunete și o brăţară pentru măsurat tensiunea, care compară tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul braţului. Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului sanguin, doctorul personal poate sugera intensificarea exerciţiilor fizice, sau o schimbare a dietei sau medicaţiei.

 2. Alimente puternic antioxidante 

 Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidanţi ce pot încetini declinul memoriei și contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele și legumele sunt bune, dar în capul listei se află: murele, boabele de soc, stafidele, afinele și coacăzele negre.

 3. Evitaţi grăsimile rele 

 Tipul de grăsimi pe care le consumaţi influenţează funcţionarea creierului în bine, sau în rău. Feriţi-vă de grăsimile saturate care sufocă celulele creierului și le face ineficiente. Cumpăraţi produse lactate (lapte, brânză, îngheţată) cu conţinut de grăsimi scăzut. Renuţaţi la alimentele prăjite.

 4. Stimulaţi creșterea creierului

 Creierul începe să se reducă în volum odată ce se atinge vârsta de 30 - 40 de ani, astfel încât efortul de învăţare trebuie sport. Cercetătorii cred acum ca dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de învăţare. Încercaţi să studiaţi, să învăţaţi lucruri noi sau - pentru stimulare - de a lărgi cercul prietenilor.

 5. Prajituri cu ciocolată 

 Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantităţi imense de antioxidanţi, numiţi flavonoide, care au puternice proprietăţi protectoare pentru inimă și creier. Cand se bea cacao se intensifică fluxul sanguin către creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe flavonoide decât ciocolata cu lapte. Ciocolata albă nu le conţine deloc.

 6. Prezenţa estrogenilor

 68% dintre pacienţii cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca pe la mijlocul vieţii ele pierd protecţia hormonului estrogen care susţine memoria. Dacă medicul dvs. nu va spune altfel, începeţi imediat să luaţi estrogen în perioada instalării menopauzei. Orice întârziere duce la riscul confruntării cu demenţă și accident vascular cerebral. 

 7. Creșteţi colesterolul bun

 Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului bun de tip HDL protejează contra bolilor cardiace. Dar, de asemenea, poate să va salveze și creierul. Cercetătorii pretind că acest tip de colesterol blochează substanţele ce tind a se depune și distrug celulele creierului și acţionează ca un anti-inflamator ce încetinește degradarea creierului. Metoda de sporire a colesterolului bun, include exerciţiile fizice, consumul moderat de alcool și scăderea greutăţii. 

 8. Navigaţi pe Internet 

 Navigarea pe Internet în cautarea unor informaţii poate stimula creierul îmbătrânit mai mult decât o face cititul unei cărţi. Înregistrări ale activităţii cerebrale arată că navigatorii experimentaţi, prezintă de două ori mai multe impulsuri ale activităţii cerebrale decât începătorii. Conectaţi-vă la Internet pentru căutarea de informaţii, achiziţionarea de bunuri, sau pentru jocuri. Deși nu se știe cât de mult va ajuta creierului dvs., este oricum de preferat în locul unei navigări pasive. 

 9. Gena ApoE4

 Un sfert dintre voi, care citiţi acest document, deţine o specifică bombă genetica cu temporizare, iar aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta o târzie boală Alzheimer. Gena se numește Apolopiproteină E4. Dacă moșteniţi o singură versiune de ApoE4 de la unul din părinţi, riscul dvs. de a căpăta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă moșteniţi a doză dublă de la ambii părinţi, riscul crește de 10 ori. Cereţi doctorului dvs. un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4.

 10. Spuneţi DA cafelei

 Cafeaua se dovedește a fi un tonic al creierului aflat în proces de îmbătrânire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are asupra creierului și reduce riscurile accidentelor cerebrale, depresiei și diabetului, care toate facilitează demenţa. Are un mare conţinut de antioxidanţi și cafeină, care stopează moartea neuronilor și ameliorează diabetul, hipertensiunea și accidentele cerebrale care conduc la demenţă. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat, de 2-4 ceșcuţe, nu este rău și poate fi util. 

 11. Pericolul unei greutăţii scăzute

 Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer.    Un studiu a arătat că femeile care au această boală au început să piardă din greutate cu cel puţin 10 ani înainte de diagnosticarea demenţei. Dintre femeile care o aceeași greu-tate, cele care început să dezvolte demenţă, au slăbit în decursul a trei decenii și atunci când au fost diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai puţin decât cele care nu prezentau Alzheimer. Dacă aveţi peste 60 de ani și prezentaţi o inexplicabilă pierdere în greutate adresaţi-va medicului dvs.

 12. Beţi vin 

 Un pahar de vin pe zi poate întârzia demenţa.
 Cercetările arată că vinul este un anti-inflamator și crește colesterolul bun, ceea ce ajută la pre-întâmpinarea demenţei. Antioxidanţii puternici din vinul roșu conferă acestuia proprietăţi anti-demenţă. Astfel de antioxidanţi relaxează arterele, dilată vasele sanguine și sporesc debitul sanguine, ceea ce stimulează procesele cognitive.

 13. Cunoașteţi care sunt primele semnale

 Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă. Puteţi constata un declin în aprecierea distanţei, de exemplu puteţi dori să apucaţi un pahar, dar eșuaţi în a-l apuca. Sau puteţi aprecia greșit distanţa atunci când traversaţi strada. Rezolvând un joc de puzzle, sau citind o hartă, pot de asemenea, să vă producă probleme. Pierderea simţului mirosului poate fi de asemenea, un semnal de alarmă. La fel, punerea în mod repetat a aceleiași întrebări, sau depunerea în locuri improprii a lucrurilor personale (de exemplu, punerea cheilor în frigider). Acordaţi atenţie problemelor de memorie, întrucât cu cât sunt identificate mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai eficiente modificările de stil de viaţă, sau de medicaţie.

 14. Dieta mediteraneană 

 Indiferent de regiunea în care trăiţi, dieta mediteraneană poate feri creierul dvs. de deteriorarea memoriei și demenţă. Studiile arată în mod sistematic că mâncarea din Grecia, Italia și Liban este real-mente o hrană pentru creier. Urmând această dietă - bogată în legume cu frunze verzi, pește, fructe, nuci, legume, ulei de măsline și puţin vin - poate reduce la jumătate riscul de boală Alzheimer. Decât să depindeţi de un singur aliment, sau de puţine substanţe nutrient, dieta propusă este un meniu bogat în elemente complexe, benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanţi ce apără celulele cerebrale de deteriorarea oxidantă. 

 15. Obezitatea la vârsta medie 

 Creierul dvs. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a arătat că persoanele obeze au cu 8% mai puţin ţesut cerebral, iar persoanele supraponderale au cu 4% mai puţin ţesut cerebral decât persoanele cu greutate normala. Crește astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus, scăderea volumului creierului se produce în zone ce reprezintă ţinte ale bolii Alzheimer și care sunt critice pentru planificare, memoria pe termen lung, atenţie și la funcţiile de execuţie și de control al mișcărilor. Sesizaţi chiar de la apariţie semnele de creștere a greutăţii, încă din tinereţe, sau la vârstă mijlocie. În mod ciudat, obezitatea după vârsta de 70 de ani nu sporește riscul de Alzheimer, dar asta nu înseamnă că putem neglija exerciţiul fizic, cel mai bun mod de stimulare a funcţiei cognitive și de întârziere a apariţiei bolii Alzheimer la orice vârstă.

 16. Asiguraţi-vă un bun somn de noapte

 Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului. Somnul are surprinzătoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie si bolii Alzheimer. Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor temutei toxine cerebrale - peptide beta-amiloidă, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetărilor conduce la accelerarea riscului apariţiei bolii. Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie de 5 ore, sau mai puţin, în timpul nopţii este corelat cu o mare creștere a grăsimii visceral abdominal, care poate conduce la diabet și obezitate și în final la Alzheimer. Recurgeţi la perioade scurte de somn (aţipiri) și la tratamente în caz de insomnii. 

 17. Asiguraţi-vă un larg cerc social 

 Studiind creierul unei femei de 90 de ani care a fost foarte sociala, care a decedat din caza bolii Alzheimer, cercetătări din Chicago au descoperit că o largă reţea de sociali-zare i-au asigurat o mare ”rezervă cognitivă” care a permis creierului ei să nu iși dea seama că suferă de Alzheimer. De ce se întâmplă așa este un mister, dar interacţiunea cu prietenii și cu familia pare să crească eficienţa creierului. El își formează rute de comunicare alter-native, care șuntează conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci întâlniţi-vă adesea cu familia și prietenii și extindeţi-vă reţeaua social. Cu cât este mai puternică rezerva creierului, pe care o construiţi în decursul vieţii, cu atât este mai probabil ca să restrângeţi simptomele bolii Alzheimer.

 18. Rezolvaţi stresul

 Când sunteţi stresat, corpul eliberează hormoni denumiţi corticosteroizi, care vă salvează în caz de criză. Dar reacţiile unui stress persistent declanșate de evenimente zilnice - cum ar fi frustrarea locului de muncă, problemele de traffic, sau cele finaciare - pot fi periculoase. În timp, acest stres poate distruge celulele creierului și suprima creșterea unora noi, astfel încât volumul creierului se restrânge. Evenimente traumatizante bruște - moartea cuiva drag, sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de viaţa cum ar fi pensionarea - pot conduce la un sever stress psihologic care precede demenţa. Reţineţi faptul că stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor vârstnice, în ceea ce privește deteriorarea memoriei și demenţa. Căutaţi sfaturi profesioniste (psiholog). Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare și alte forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzată de stress, în cazul în care se iau măsuri din timp.

 19. Atenţie la dantură

 Gingiile deteriorate pot să vă otrăvească creierul. Persoanele cu boli de dantură și gingii tind să prezinte rezultate scăzute la teste de memorie și cognitive, conform cerceta-torilor din USA din domeniul stomatologiei, care au descoperit că infecţia responsabilă de bolile gingivale eliberează produse colaterale ce migrează spre zonele din creier implicate în pierderea de memorie. În consecinţă, perierea danturii, folosirea firelor dentare și prevenirea bolilor gingivale pot ajuta la menţinerea sănătăţii gingiilor și a dinţilor, dar și a acuităţii memoriei. Un alt studiu a arătat că persoanele în vârstă, cu cele mai severe gingivite (inflamă-rii ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai multe semene de deteriorare a memoriei și cunoașterii, decât cei cu forme discrete ale gingivitei.

 20. Asiguraţi-vă suficientă vitamină B12

 Pe măsură ce înaintaţi în vârstă, nivelul sanguin al vitaminei B12 scade și șansa de a suferi de Alzheimer crește. Abilitatea dvs. de a absorbi această vitamina din alimente, scade cam la vârsta mijlocie, când se decide stadiul de deteriorare ulterioară a creierului. Cercetărtori de la Oxford University au descoperit ca un creier care funcţionează cu un conţinut de vitamină B12 redus, de fapt își reduce volumul, iar o deficienţă a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin fragmentarea mielinei, scutul de protecţie cu conţinut gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge și la declanșarea de inflamaţii, un alt factor de distrugere a celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să se administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamină B12. Dacă la dvs. sau la un membru în vârstă al familiei apare o inexplicabilă scădere a memoriei, oboseală sau semen de demenţă, trebuie neaparat să se verifice de către docto-rul dvs. a posibilei deficienţe a vitaminei B12. Evitaţi și refuzaţi plombarea dinţilor cu combinaţii ce conţin mercur.

 21. Oţet la orice

 Există largi evidenţe că oţetul scade factorii de risc ce pot conduce la scăderea memoriei, respectiv glicemia mare, rezistenţa la insulina, diabetul și pre-diabetul și creșterea în greutate. Cercetători din Phoenix (Arizona) au observant în cadrul studiilor pe oameni și animale că elementele acide potenţează efectele de scădere a glicemiei. Studiile au arătat de asemenea, că ele pot ţine în frâu apetitul și consumul de alimente, prevenind astfel creșterea în greutate și obezitatea, acestea fiind asociate cu diabetul, demenţa accelerată și pierderea memoriei. Apelaţi la oţet, adăugaţi-l la salate, consumaţi-l cu lingura, chiar adăugaţi-l la un pahar de apă de băut. Orice tip de oţet este bine-venit. 

22. Verificaţi-vă ochii 

 Dacă vă păstraţi o vedere bună, sau excelentă pe măsură ce înaintaţi în vârstă, șansele dvs. de a suferi de demenţă scade cu un surprinzător procentaj - de 63%. Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui optician pentru un test și un posibil tratament, cel puţin o dată pe an, reduce în aceeași măsură șansele dvs. de a suferi de demenţă. Nu este însă clar cum problemele de vedere stimulează apariţia demenţei, dar o vedere afectată face dificilă participarea la activităţi mentale și fizice cum ar fi cititul și activităţi practice, precum și activităţile sociale, toate acestea fiind apreciate ca încetinind declinul cognitiv. Reţineţi: ochii dvs. reflectă modul în care funcţionează creierul dvs., mai ales pe măsură ce înaintezi în vârstă. Nu neglijaţi vederea slabă, întrucât în majoritatea cazurilor ea poate fi corectată. 

23. Consumaţi curry 

 Pudra de curry conţine condimentul galben-portocaliu numit turmeric (șofran de India) bogat în curcumină, despre care se știe că stopează deteriorarea memoriei. Un studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau chiar și mici cantităţi de curry, obţineau rezultate mai bune la testele cognitive. Curcumina acţionează în primul rând prin blocarea acumulări plăgilor amiloide (depozite identificate în creierul suferinzilor) care induc boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plăgilor existente, încetinind astfel declinul cognitive. Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe săptămână, în special curry galben. Sau presăraţi condimentul pe alimetele consumate. 

 24. Controlul glicemiei 

 Dacă aveţi diabet de tip 2 sunteţi mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arată că riscul de Alzheimer este de 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se instalează mai curând, cu atât este mai mare șansa de a suferi de demenţă. Unii experţi denumesc boala Alzheimer ”diabetul creierului”. Cele două afecţiuni au cauze similare - obezitatea, hipertensiunea, cholesterol ridicat, dietă bogată în grăsimiși zaharuri, activitate fizică scăzută, precum și glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dublă nenorocire, distrugând neuronii și favorizînd inflamările. Faceţi tot posibilul de a ţine glicemia la valori scăzute și adoptaţi o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi saturate, alături de exerciţii fizice regulate.

25. Beţi mai mult ceai (negru și verde)

 Evidenţele sugerează că ceaiul stopează pierderea cognitivă ce precede boala Alzheimer și că, cu cât beţi mai mult ceai, cu atât memoria dvs. este mai ascuţită. Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat conţinut de compuși capabili să penetreze bariera sânge-creier și acolo să blocheze deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca toxicitatea beta-amiloidei, care omoară celulele creierului. Faceţi-vă un obicei din a bea ceai negru și ceai verde. Nu adăugaţi lapte, întrucât reduce cu 25% activitatea antioxidantă a ceaiului.

 Mulţi ani cu sanatat