Poezie ...Te rog mult s-o citesti!






Te rog mult s-o citesti!
Comentariu anonim...      
N-as fi crezut ca Radu Pietreanu - Vacanta Mare - poate sa scrie asa ceva !...  comentariul altui anonim:  
Radu Pietreanu a scris din inima, ce a simtit el.
Problema e ca nu intrevad asanarea acestei mizerii infierata de autor. 


Doresc totusi sa ma insel.  


 LECTIE DE ISTORIE"           de Radu Pietreanu     

Mi-a rămas săpat în minte, de pe când copil eram,     
Că sunt Om, că am o Țară și o Limbă și un Neam.   
Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moșii mei  
Că din ei răsare pâinea și prin mine trăiesc ei. 
Valuri tulburi de uitare peste morții mei se-așează 
Limba nu ne mai e limbă, țara nu mai este trează. 
Azi ne-nvață imbecilii intereselor perfide 
Cum să ne uităm eroii și să venerăm partide      
Cum să cântărim istoria și s-o vindem pe bucăți, 
Cum să facem Mall-uri, vile, scoțând piatra din cetăți 
Pe Vlad Țepeș cum să-l facem personaj de film de groază 
Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează 
Ne învață idioții că Bălcescu a fost laș
Si că Decebal batrânul a fost un sinucigaș 
Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii 
Nesimțiți cât să-și permită a ne ponegri eroii? 
Niște dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate 
Si ni le aruncă-n față ca pe legi adevărate 
Bieți defăimători de stirpe, lacomi si periculoși 
Ce-am fi noi fără istorie? 
Ce-ar fi ei fără strămoși? 
Fără urletul lui Horea am fi sclavi și azi pe roată 
Iară hunii din pustiuri nobilime elevată!      
Fara paloșul lui Ștefan am fi pașalâc turcesc 
Robi umili care cu grâne tot Islamul îl hrănesc! 
Dacă nu muream in luptă la Neajlov si la Rovine 
N-am mai fi avut biserici unde neamul să se-nchine! 
Nu trecurăm peste veacuri ca o nație coruptă 
Ci cu aspre sacrificii, și cu jertfă, și cu luptă! 
Si a trebuit adesea, spre a ne salva norodul      
Sângele lui Brâncoveanu să inunde eșafodul 
Trupul lui Ioan Cumplitul să se sfâșie-n bucăți 
Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăți 
Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni 
Ca un preambul la imnul "Desteptați-vă români" 
Fierul scos din pieptul țării ne-a fost arma si necazul 
Si coroană pentru Doja, si baltag pentru Viteazul 
Munții noștri aur poartă, am putea să fim bogați 
Insă nu ne sunt salvare, ci motiv să fim prădați 
Biciuiți de monștrii vremii și răpuși de neputință 
Am trecut peste milenii cu speranță si credință 
Si-am nădăjduit că poate neamul nostru într-o zi 
Printre alte mândre neamuri ca o stea va străluci...  
Astăzi... cine ni-s eroii? 
Cine-i gata ca să moară Pentru sfânta Libertate, pentru neam si pentru țară? 
Groșii și libidinoșii, snobii si analfabeții, 
Banii mulți și burta plină, pentru ei sunt sensul vieții 
Niște lacomi fără școală, niște scârbe, niște javre 
Care pentru-o șpagă calcă fără milă pe cadavre 
Parlamentul Europei ne-a cerut reprezentanții 
Si-am trimis toți imbecilii, proastele și aroganții 
Să ne facă de rușine cerând mită pe la toți 
Si să fim priviți prin dânșii ca o nație de hoți 
Poticnindu-se-n discursuri insipide și banale      
Fără dicție sau noimă, cu greșeli gramaticale 
Pițipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume 
Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume? 
Unde ne e azi mândria? 
Unde ne e azi curajul 
De-ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul? 
Nu mai sunt eroi in țară, oameni demni și responsabili 
Să ia frâiele în mână de la viermii incapabili? 
Creierele geniale sunt trimise la străini 
Spre-a nu-i încurca la furturi pe-acești avortoni cretini 
Cincisprezece milioane, câți am mai rămas prin țară 
Să fim pentru haimanale animale de povară      
Să muncim pe brânci o lună iar ei să ne dea salar 
Cam cât lasă ei pe seară șpagă la vreun ospătar 
Nu mai vreau să văd prin blocuri cum ne mor de frig bunicii      
Si nici mame disperate, "ce le dau la ăia micii" 
Nu mai vreau să-mi văd părintii dependenți de tratamente      
Si cu banii pentru hrană cumpărând medicamente 
Nu mai vreau să-mi văd soția umilită la ghisee 
Sau copilul dat afară, că-i sărac, de prin licee 
Ca o boala fără leacuri, ca un cataclism mă sperie 
Cum trăiesc în lux netoții iar capabilii-n mizerie 
Eu aștept Reînvierea, când din marile morminte 
Vor ieși din nou Eroii înarmați c-un bici fierbinte 
Si vor face curățenie printre cei ce ne-au furat 
Spre a fi din nou în lume Neamul Binecuvântat!  
                                                                                                      FEBRUARIE 2014    
  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cele mai sexi romance din anii 60-70-80

Avea bunica… Avea bunicu’…

RUGACIUNE PUTERNICA DE LA MUNTELE ATHOS