Alzheimer pote fi stopat! e bine de stiut !

נושא: FW: De stiut

Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi. Gândul de a-ţi pierde minţile pe măsură ce îmbătrânim este terifiant şi situaţia este agravată de faptul că - până acum – se ştia că sunt puţine mijloacele prin care putem întârzia sau evita boala Alzheimer, cea mai răspândită formă a demenţei. Totuşi, cercetările au identificat o mulţime de factori care pot creşte sau scădea riscul de a contracta boala Alzheimer. Urmând sugestiile de mai jos se poate diminua şansa de a contracta boala: 1. Verificaţi glezna Circulaţia săracă a sângelui în talpa piciorului este un semn că există tulburări în creier cu un accident cerebral şi demenţă. Teoria este că sănătatea vaselor sanguine este aceeaşi în tot corpul. Gradul de sclerozare a arterelor şi fluxul sanguin la nivelul tălpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de sânge cerebrale. Cereţi doctorului un test pentru stabilirea indexului gleznă-braţe (ABI = ankle-brachial index), care necesită un aparat cu ultrasunete şi o brăţară pentru măsurat tensiunea, care compară tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul braţului. Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului  sanguin, doctorul personal poate sugera intensificarea exerciţiilor fizice sau o schimbare a dietei sau medicaţiei. 2. Alimente poternic antioxidante Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidanţi ce pot încetini declinul memoriei şi contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele şi legumele sunt bune, dar în capul listei se află: murele, boabele de soc, stafidele, afinele şi coacăzele negre. 3. Evitaţi grăsimile rele Tipul de grăsimi pe care le consumaţi influenţează funcţionarea creierului în bine sau în rău. Feriţi-vă de grăsimile saturate care sufocă celulele creierului şi le face ineficiente. Cumpăraţi produse lactate (lapte, brânză, îngheţată) cu conţinut de grăsimi scăzut. Renuţaţi la alimentele prăjite. 4. Stimulaţi creşterea creierului Creierul începe să se reducă în volum odată ce se atinge vârsta de 30 sau 40 de ani, astfel încât efortul de învăţare sporeşte. Totuşi, cercetătorii cred acum că dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de învăţare. Încercaţi să studiaţi, să învăţaţi lucruri noi sau - pentru stimulare - de a lărgi cercul prietenilor. 5. Prăjituri cu ciocolată Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantităţi imense de antioxidanţi, numiţi flavonide,care au puternice proprietăţi protectoare pentru inimă şi creier. Cand se bea cacao se intensifică fluxul sanguin către creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe flavonide decât ciocolata cu lapte. Ciocolata albă nu le conţine deloc. 6. Prezenţa estrogenilor Şaizecişiopt (68)% dintre pacienţii cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca la mijlocul vieţii ele pierd protecţia hormonului estrogen care susţine memoria. Dacă medicul dvs. nu vă spune altfel, începeţi imediat să luaţi estrogen în perioada instalării menopauzei. Orice întârziere duce la riscul confruntării cu demenţă şi accident vascular cerebral. 7. Creşteţi colesterolul bun Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului bun de tip HDL protejeajă contra bolilor cardiace. Dar, de asemenea, poate să vă salveze şi creierul. Cercetătorii pretind că acest tip de colesterol blochează substanţele ce tind a se depune şi distrug celulele creierului şi acţionează ca un anti-inflamator ce încetineşte degradarea creierului. Metodele de sporire a colesterolului bun include exerciţiile fizice, consumul moderat de alcool şi scăderea greutăţii. 8. Navigaţi pe Internet Navigarea pe Internet în căutarea unor informaţii poate stimula creierul îmbătrânit mai mult decât o face cititul unei cărţi. Înregistrări ale activităţii cerebrale arată că navigatorii experimentaţi prezintă de două ori mai multe impulsuri ale activităţii cerebrale decât începătorii. Conectaţi-vă la Internet pentru căutarea de informaţii, achiziţionarea de bunuri sau pentru jocuri. Deşi nu se ştie cât de mult va ajuta creierului dv., este oricum de preferat în locul unei navigări pasive. 9. Gena ApoE4 Un sfert (1/4) dintre voi, care citiţi acest document deţine o specifică bombă genetică cu temporizare, iar aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta o târzie boală Alzheimer. Gena se numeşte Apolipoproteină E4. Dacă moşteniţi o singură versiune de ApoE4 de la unul din părinţi, riscul dv. de a căpăta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă moşeniţi a doză dublă de la ambii părinţi, riscul creşte de 10 ori. Cereţi doctorului dv. un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4. 10. Spuneţi DA cafelei Cafeaua se dovedeşte a fi un tonic al creierului aflat în proces de îmbătrânire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are asupra creierului şi reduce riscurile accidentelor cerebrale, depresiei şi diabetului, care toate facilitează demenţa. Are un mare conţinut de antioxidanţi şi cafeină, care stopează moartea neuronilor şi ameliorează diabetul, hipertensiunea şi accidentele cerebrale care conduc la demenţă. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat, de 2-4 ceşti, nu este rău şi poate fi util. 11. Pericolul unei greutăţi scăzute Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer. Un studiu a arătat că femeile care au această boală au început să piardă din greutate cu cel puţin 10 ani înainte de diagnosticarea demenţei. Dintre femeile care o aceeaşi greutate, cele care început să dezvolte demenţă au slăbit în decursul a trei decenii şi atunci când au fost diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai puţin decât cele care nu prezentau Alzheimer. Dacă aveţi peste 60 de ani şi prezentaţi o inexplicabilă pierdere în greutate adresaţi-vă medicului dv. 12. Beţi vin Un pahar de vin pe zi poate întârzia demenţa. Cercetările arată că vinul este un anti-inflamator şi creşte colesterolul bun, ceea ce ajută la preîntâmpinarea demenţei. Antioxidanţii puternici din vinul roşu confer acestuia proprietăţi anti-demenţă. Astfel de antioxidanţi relaxează arterele, dilată vasele sanguine şi sporesc debitul sanguin, ceea ce stimulează procesele cognitive. 13. Cunoaşteţi care sunt primele semnale Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă. Puteţi constata un declin în aprecierea distanţei, de exemplu puteţi dori să apucaţi un pahar, dar eşuaţi în a-l apuca. Sau puteţi aprecia greşit distanţa atunci când traversaţi strada. Rezolvând un joc de puzzle sau citind o hartă pot, de asemenea, să vă producă probleme. Pierderea simţului mirosului poate fi, de asemenea, un semnal de alarmă. La fel, punerea în mod repetat a aceleiaşi întrebări sau depunerea în locuri impropri a lucrurilor personale (de exemplu, punerea cheilor în frigider). Acordați atenţie problemelor de memorie, întrucât cu cât sunt identificate mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai eficiente modificările de stil de viaţă sau de medicaţie. 14. Dieta mediteraneană Indiferent de regiunea în care trăiţi, dieta mediteraneană poate feri creierul dvs. de deteriorarea memoriei şi demenţă. Studiile arată în mod sistematic că mâncarea din Grecia, Italia şi Liban este realmente o hrană pentru creier. Urmând această dietă - bogată în legume cu frunze verzi, peşte, fructe, nuci, legume, ulei de măsline şi puţin vin – poate reduce la jumătate riscul de boală Alzheimer. Decât să depindeţi de un singur aliment sau de puţine substanţe nutrient, dieta propusă este un meniu bogat în elemente complexe benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanţi ce apără celulele cerebrale de deteriorarea oxidantă. 15. Obezitatea la vârsta medie Creierul dv. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a arătat că persoanele obeze au cu 8% mai puţin ţesut cerebral, iar persoanele supraponderale au cu 4% mai puţin ţesut cerebral decât persoanele cu greutate normală. Creşte astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus, scăderea volumului creierului se produce în zone ce reprezintă ţinte ale bolii Alzheimer şi care sunt critice pentru planificare, memorie pe termen lung, atenţie şi funcţii de execuţie şi de control a mişcărilor. Sesizaţi chiar de la apariţie semnele de creştere a greutăţii, încă din tinereţe sau la vârstă mijlocie. În mod ciudat, obezitatea după vârsta de 70 de ani nu sporeşte riscul de Alzheimer, dar asta nu înseamnă că putem neglija exerciţiul fizic, cel mai bun mod de stimulare a funcţiei cognitive şi de întârziere a apariţiei bolii Alzheimer la orice vârstă. 16. Asiguraţi-vă un bun somn de noapte Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului. Somnul are surprinzătoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie şi bolii Alzheimer. Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor temutei toxine cerebrale peptide beta-amiloidă, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetărilor conduce la accelerarea riscului apariţiei bolii. Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie de 5 ore sau mai puţin în timpul nopţii este corelat cu o mare creştere a grăsimii visceral abdominale, care poate conduce la diabet şi obezitate şi în final la Alzheimer. Recurgeţi la perioade scurte de somn (aţipiri) şi la tratamente în caz de insomnii. 17. Asiguraţi-vă un larg cerc social. Studiind creierul unei femei de 90 de ani care este foarte social şi care a decedat din caza bolii Alzheimer, cercetătări din Chicago au descoperit că o largă reţea de socializare i-au asigurat o mare "rezervă cognitivă" care a permis creierului ei să nu îşi dea seama că suferă de Alzheimer. De ce se întâmplă aşa este un mister, dar interacţiunea cu prietenii şi cu familia pare să crească eficienţa creierului. El îşi formează rute de comunicare alternative, care şuntează conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Aşadar, întâlniţi-vă adesea cu familia şi prietenii şi extindeţi-vă reţeaua socială. Cu cât este mai puternică rezerva creierului, pe care o construiţi în decursul vieţii, cu atât este mai probabil ca să restrângeţi simptomele bolii Alzheimer. 18. Rezolvaţi stresul Când sunteţi stresat, corpul eliberează hormoni denumiţi corticosteroizi, care vă salvează în caz de criză. Dar reacţiile unui stress persistent declanşate de evenimente zilnice - cum ar fi frustrarea locului de muncă, problemele de trafic sau cele financiare - pot fi periculoase. În timp acest stres poate distruge celulele creierului şi suprimă creşterea unora noi, astfel încât volumul creierului se restrânge. Evenimente traumatizante bruşte - moartea cuiva drag sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de viaţă cum ar fi pensionarea – pot conduce la un sever stres psihologic care precede demenţa. Reţineţi faptul că stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor vârstnice în ceea ce priveşte deteriorarea memoriei şi demenţa. Căutaţi sfaturi profesioniste. Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare şi alte forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzată de stres, în cazul în care se iau măsuri din timp. 19. Atenţie la dantură Gingiile deteriorate pot să vă otrăvească creierul. Persoanele cu boli de dantură şi gingii tind să prezinte rezultate scăzute la teste de memorie şi cognitive, conform cercetătorilor din USA din domeniul stomatologiei, care au descoperit că infecţia responsabilă de bolile gingivale eliberează produse colaterale ce migrează spre zonele din creier implicate în pierderea de memorie. În consecinţă, perierea danturii, folosirea firelor dentare şi prevenirea bolilor gingivale pot ajuta la menţinerea sănătăţii gingiilor şi a dinţilor, dar şi a acuităţii memoriei. Un alt studiu a arătat că persoanele în vârstă cu cele mai severe gingivite (inflamări ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai multe semne de deteriorare a memoriei şi cunoaşterii, decât cei cu forme discrete ale gingivitei. 20. Asiguraţi-vă suficientă vitamină B12 Pe măsură ce înaintaţi în vârstă nivelul sanguine al vitaminei B12 scade şi şansa de suferi de Alzheimer creşte. Abilitatea dv. de a absorbi această vitamină din alimente scade cam la vârsta mijlocie, când se decide stadiul de deteriorare ulterioară a creierului. Cercetărtori de la Oxford University au descoperit că un creier care funcţionează cu un conţinut de vitamină B12 redus, de fapt îşi reduce volumul, iar o deficienţă a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin fragmentarea mielinei, scutul de protecţie cu conţinut gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge şi la declanşarea de inflamaţii, un alt factor de distrugere a celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să se administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamină B12. Dacă la dv. sau la un membru în vârstă al familiei apare o inexplicabilă scădere a memoriei, oboseală sau semen de demenţă, trebuie neaparat să se verifice de către doctorul dv. a posibilei deficienţe a vitaminei B12. Evitaţi şi refuzaţi plombarea dinţilor cu combinaţi ce conţin mercur. 21. Oţet la orice Există largi evidenţe că oţetul scade factorii de risc ce pot conduce la scăderea memoriei, respectiv glicemia mare, rezistenţa la insulină, diabetul şi pre-diabetul şi creşterea în greutate. Cercetători din Phoenix (Arizona) au observat în cadrul studiilor pe oameni şi animale că elementele acide potenţează efectele de scădere a glicemiei. Studiile au arătat, de asemenea, că ele pot ţine în frâu apetitul şi consumul de alimente, prevenind astfel creşterea în greutate şi obezitatea, acestea fiind asociate cu diabetul, demenţa accelerată şi pierderea memoriei. Apelaţi la oţet, adăugaţi-l la salate, consumaţi-l cu lingura, chiar adăugaţi-l la un pahar de apă de băut. Orice tip de oţet este bine-venit. 22. Verificaţi-vă ochii Dacă vă păstraţi o vedere bună sau excelentă pe măsură ce înaintaţi în vârstă şansele dv. de a suferi de demenţă scade cu un surprinzător procentaj de 63%. Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui optician pentru un test şi un posibil tratament, cel puţin o dată pe an, reduce în aceeaşi măsură şansele dv. de a suferi de demenţă. Nu este însă clar cum problemele de vedere stimulează apariţia demenţei, dar o vedere afectată face dificilă participarea la activităţi mentale şi fizice cum ar fi cititul şi activităţi practice, precum şi activităţile sociale, toate acestea fiind apreciate ca încetinind declinul cognitive. Reţineţi că ochii dv. reflectă modul în care funcţionează creierul dv., mai ales pe măsură ce înaintezi în vârstă. Nu neglijaţi vederea slabă, întrucât în majoritatea cazurilor ea poate fi corectată. 23. Consumaţi curry Pudra de curry conţine condimentul galben-portocaliu numit turmeric (șofran de India) bogat în curcumină, despre care se ştie că stopează deteriorarea memoriei. Un studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau chiar şi mici cantităţi de curry, obţineau rezultate mai bune la testele cognitive. Curcumina acţionează în primul rând prin blocarea acumulări plăgilor amiloide (depozite identificate în creierul suferinzilor) care induc boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plăgilor existente, încetinind astfel declinul cognitive. Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe săptămână, în special  curry galben. Sau presăraţi condimentul pe alimentele consumate. 24. Controlul glicemiei Dacă aveți diabet de tip 2 sunteţi mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arată că riscul de Alzheimer este de 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se instalează mai curând, cu atât este mai mare şansa de a suferi de demenţă. Unii experţi denumesc boala Alzheimer "diabetul creierului". Cele două afecţiuni au cauze similare - obezitatea, hipertensiunea, cholesterol ridicat, dietă bogată în grăsimi şi zaharuri, activitate fizică scăzută, precum şi glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dublă nenorocire, distrugând neuronii şi favorizând inflamările. Faceţi tot posibilul de a ţine glicemia la valori scăzute şi adoptaţi o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi saturate, alături de exerciţii fizice regulate. 25. Beţi mai mult ceai (negru şi verde) Evidenţele sugerează că ceaiul stopează pierderea cognitivă ce precede boala Alzheimer şi că cu cât beţi mai mult ceai, cu atât memoria dv. este mai ascuţită. Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat conţinut de compuşi capabili să penetreze bariera sânge-creier şi acolo să blocheze deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca toxicitatea beta-amiloidei, care omoară celulele creierului. Faceţi-vă un obicei din a bea ceai negru şi ceai verde. Nu adăugați lapte, întrucât reduce cu 25% activitatea antioxidantă a ceaiului.                                 Mulţi ani cu sănătate!                                                 הודעת דואר זו נקייה מוירוסים וזדונות מפני ש אנטיוירוס של avast! הגנה פעילה

---

Walla! Mail - Get your free unlimited mail today